-
Azi începe o viață nouă. Educație pentru libertatea financiară
Autor(i): Ștefan Beca
Nr. pagini: 200 pagini
An aparitie: 2024
Editura: Pro Universitaria
Fiecare fiinta umana trebuie sa aiba in viata un scop spre care sa se indrepte, un motiv clar pentru care sa se trezeasca cu bucurie dimineata si sa-si inceapa ziua ca atunci cand ar pleca intr-o vacanta. Altfel spus, am mostenit din batranii intelepti ai finantelor zicerea: „Cine nu are un plan sau un vis al sau va lucra pentru planurile/visele altora.” Materializarea scopurilor noastre, in realitate, are la baza, printre altele, un combustibil pe care il putem numi putere financiara.
Una dintre cele mai lungi relatii din viata noastra este relatia cu banii. Ea ne influenteaza decisiv calitatea vietii: unde locuim, ce ne permitem sa cumparam pentru noi si familie, cat de multumiti suntem de situatia pe care o avem. Si inca un lucru extrem de important, care porneste de la o reflectie filozofica a lui Sir Francis Bacon, fostul Lord Cancelar al Angliei in timpul Reginei Elisabeta I: „Banii sunt un slujitor bun dar un stapan rau.” In vietile multor oameni, banii decid ora de trezire, ora de plecat acasa si numarul de zile libere. Atunci cand omul pune banii sa muncesca pentru el prin investitii, pas cu pas acea persoana devine din ce in ce mai libera de constrangerile exterioare iar puterea lui de a alege, de a fi autentic si multumit creste din ce in ce mai mare. Daca in activitatile clasice, o data ce ai primit salariul sau plata pentru activitatea ta, totul „se sterge” iar data viitoare trebuie sa o iei de la capat, in piata de capital, o data facuta o investitie buna, ea va genera bani in fiecare an cat timp acea firma (casa de inchiriat, activ, etc) va exista.
In acesta carte veti gasi prezentate o serie de instrumente financiare si modul in care acestea pot fi utilizate. Vom familiariza cititorul avid de a patrunde in lumea mirifica a finantelor pornind de la lucruri simple, mai cunoscute, cum ar fi depozitele bancare si imobiliarele si sunt prezentate apoi alte tipuri de active, cum ar fi obligatiunile, actiunile emise de companii, marfurile, criptomonedele si instrumentele derivate. Cititorul va putea afla cum sa recunoasca anumite oportunitati de a investi si sa reactioneze astfel incat profiturile sale sa fie mai consistente. Este vorba despre o carte practica, intre copertile careia veti descoperi pestera „fermecata” cu sfaturi care vor face sa „infloreasca/rodeasca” banii vostri, ajutandu-va, astfel, sa aveti o viata mai libera, mai autentica, mai prospera.
-
AI – de la idee la implementare. Volumul 1. Traseul sinuos al Inteligențeii Artificiale către maturitate
Autor(i): Cătălin Vrabie
Nr. pagini: 157 pagini
An aparitie: 2024
Editura: Pro Universitaria
,,In acest volum vom explora cateva definitii si studii de caz aruncandu-ne un ochi si asupra istoriei conceptului de inteligenta artificiala (AI) oferind, pentru o ancorare mai buna in realitatea zilelor noastre, un timeline a evolutiei tehnologiilor si efectelor pe care acestea le-au produs in societate. Vom vedea ca, in ciuda hype-ului de astazi, cercetarea in domeniul AI a avut perioadele ei de stagnare, si chiar regresie – regasite in literatura de specialitate sub denumirea sugestiva de AI winters, perioade care, gratie indarjirii pasionatilor vremii, au fost depasite, ajungandu-se astazi la o industrie ce se bucura de cea mai rapida dezvoltare, care atrage investitii colosale, cateodata in ciuda unor rezultate financiare nu tocmai concludente. Volumul se va finaliza cu cateva discutii despre viitorul inteligentei artificiale.” (Autorul)
-
Piramida Puterii. Mărturiile unui om care a petrecut 16 ani în culisele Palatului Victoria și ale Parlamentului
Autor(i): Ion Moraru
Nr. pagini: 688 pagini
ISBN: 978-630-6572-07-6
Editura: Evenimentul si Capital
Piramida Puterii. Mărturiile unui om care a petrecut 16 ani în culisele Palatului Victoria și ale Parlamentului
„Scris limpede, cu sinceritate evidentă a opiniilor, volumul este o frescă vie a unor ani de viaţă publică românească cu evenimente şi personaje pe care autorul le-a trăit şi pe care le-a cunoscut ca observator şi ca actor, mereu cu „îngerul său păzitor” alături”. (Acad. Răzvan Theodorescu)
„Domeniile în care lucrează Ion Moraru acoperă o arie largă a istoriei postdecembriste: Guvern, Partid, Senat, Parlament. Datorită spiritului ascuțit de observație, memoriile din volumul Piramida Puterii sunt mărturii prețioase despre funcționarea instituțiilor cheie ale României postdecembriste, despre liderii politici ai vremii și mai ales despre fapte și evenimente semnificative. Prin funcțiile în stat și în PSD, Ion Moraru aduce în memoriile sale dezvăluiri interesante, unele senzaționale, despre Ion Iliescu, Traian Băsescu, Victor Ponta, Mircea Geoană, Emil Boc, Adrian Videanu, Crin Antonescu, Dacian Cioloș și mulți alții. A fost prezent fie ca personaj implicat, fie ca martor la multe evenimente de răscruce ale Istoriei noastre postdecembriste: Ședințele Guvernului Năstase, vizitele Baroanei Emma Nicholson în România, vizita lui George W. Bush la București, alegerile parlamentare din 2004, Congresul PSD din 2005, mai precis Căderea lui Ion Iliescu de la acest Congres, formarea coaliției PSD-PDL. Despre fiecare eveniment apar în memorii fie relatări amănunțite din culise, de o valoare documentară deosebită, fie dezvăluiri senzaționale, menite a pune într-o nouă lumină momente importante din postdecembrism și a oferi Istoricilor o materie prețioasă. (…) Fără a fi sedus de metaforă, Ion Moraru povestește exact, ca un prozator american, întâmplările prin care a trecut sau cărora le-a fost martor.” (Ion Cristoiu)
Volum recomandat de revista Evenimentul Istoric!
-
Pictoverbum
AUTOR: Nicolae Guțu
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 222
EDITURA: Eikon
„Atât pictura, cât şi biografia, şi viaţa lăuntrică a pictorului Guţu inspiră vastitate. Pictura – prin proporţii şi prin şocul imaginii, prin stimulii psihici pe care-i conţine. Biografia – prin episoade particulare şi prin consecvenţa cu care şi-a urmărit himerele. Nicolae Guţu este un român născut în Siberia în 1954. Părinţii săi sunt basarabeni din satul Ulmu, deportaţi în Siberia. Biografia lui Guţu este pagină de cronică a silniciilor veacului XX. Se spune că porţi mereu în plămâni o treime din aerul primei respiraţii la naştere. Aşadar, Guţu e sortit să poarte în sine oxigen tare, siberian, respirat pe malul râului Irtâş; dar e sortit să poarte şi gena fericirii de fiu basarabean.”
Vasile Andru
„Zi şi noapte beznă fără de stele,
ci protagonistul mai are un pic de trăit
şi percepţia devine hipersensibilă pe moment.
Mi-a mai rămas amintirea vie a soarelui,
ca despre o dragoste de-o viaţă, care nu trece
nici după ce ţi se cântă marşul funebru.
Sclipitoare, stupefiantă manifestarea reprezentării
acesteia uimitoare şi stranii.
Rumoarea şi parfumul pregnant de primăvară
mi-apare ca cel mai minunat lucru
pe care l-am cunoscut pe pământ.”
-
Oscar et Ida (Lettre à Ida)
AUTOR: Andreea Nanu
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 196
EDITURA: Eikon
„Je regarde le paysage immobile. Immobile, je regarde le paysage qui se dessine au-delà de la fenêtre, à travers le brouillard diaphane. En fait, c’est moi qui suis immobilisé. Comment pourrais-je changer de place avec le paysage devant moi ? C’est l’été. Souvent, l’été nous donne l’impression d’immobilité ; c’est peut-être l’image la plus accomplie de la pétrification au sein du noyau mûri du temps, dans sa beauté. Une fixité séduisante, comme celle d’un fruit mûr qui nous renvoie des clins d’oeil mystérieux depuis la plus haute branche d’un arbre, en nous invitant de le cueillir. J’y ai perché des mots au lieu des fruits, que j’essaye maintenant de cueillir de mon mieux, du haut des branches de l’arbre de l’imagination. Parfois, les mots nous sont défendus, tel que les fruits dont nos premiers parents ont mangé ayant été chassés du Paradis. J’ai mordu trop tôt de ces fruits. Des fois, on peut aussi gouter aux mots trop tôt, avant que l’on puisse pénétrer leur noyau. Cependant, il arrive aussi un temps pour les paroles.”
-
Atom
AUTOR: Ioan Ștefan
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 398
EDITURA: Eikon
Într‑o scriitură complexă, spectaculoasă stilistic și compozițional, lexicalizată abundent și, deopotrivă, litotică, romanul lui Ioan Ștefan conturează personalitatea unui personaj exponențial pentru întreaga sensibilitate a epocii, marcată de ample schimbări de paradigmă epistemologică, filozofică și morală. Într‑o lume a post‑adevăraului și, se pare, a post‑valorii, protagonistul principal al scrierii, în ciuda dorinței de împlinire fastă a destinului personal, ratează experiență după experiență și, ca un al doilea Meursault, asumă vidul sufletesc, alienarea, divorțul dintre el și decorul său, captivitatea într‑un univers instabil și incert, ce‑i refuză până și recuperarea simbolică a copilăriei. Cu un ultim efort, aplică severe reducții fenomenologice istoriei personale, în căutarea punctelor de sprijin, a certitudinilor, a stabilității ființei și valorilor, însă eșecul este total, proiecția de sine în spațiul prelingvistic și al cogito‑ului prereflectiv rămânând o simplă și palidă urmă a umanității pierdute. Roman existențialist, al autenticității autoscopice, al pulsiunilor vitaliste, primare, și al pulsațiilor unei conștiințe interogative, vinovate, Atom ocupă o poziție valorică distinctă în peisajul prozei românești actuale. – Șerban Alexandru
-
Cărări și destine. Volumul III
AUTOR: Luminița Aldea
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 446
EDITURA: Eikon
Am citit (și recitit) cartea și am lăsat un pic de timp în care să se limpezească trăirile, dar este greu să ieși din atmosfera romanului.
Să continui cu ce am spus deja: romanul este ca un torent. Te prinde de la primele pagini și capătă o voință proprie, pare că se citește singur, pagină cu pagină. Atât de mult, încât trebuie să-ți aduci aminte să respiri din când în când aerul tău și nu pe al personajelor.
O ușoară relaxare la începutul capitolului V, cu multe date tehnice legate de construirea casei, este iluzorie, deoarece victoria Oanei și acalmia așteptată deja generează alt conflict, care te-a și prins pe neobservate.
Iar partea de roman care întretaie cărările Oanei și ale lui Grigore Stancu este explozivă, am simțit aproape fizic întâmplările povestite.
Îmi place că personajele, chiar și cele demonizate, sunt creionate cu lumini și umbre (adânci, uneori), că simți pe alocuri simpatie și pentru cel rău și ești tentat să-i spui câteodată „Nu” chiar și Oanei.
Transformările sociale de după revoluție sunt arătate atât de concis și firesc, că îi voi recomanda cartea fiului meu pentru a înțelege acea perioadă.
Pe de altă parte, romanul este de o sinceritate aproape metalică, tăioasă, mai ales referitor la relațiile sociale. În lumea noastră, în care ceea ce nu este politic corect este extremism, expunerea atât de netă și clară a lucrurilor aproape șochează.
Sunt sigur că este cartea care îmi place cel mai mult de până acum, pentru ritmul alert și fluiditatea povestirii, pentru temele abordate, pentru complexitatea și transformările personajelor.
Vă mulțumesc!
Aurel Dumitriu
-
Cărări și destine. Volumul II
AUTOR: Luminița Aldea
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 396
EDITURA: Eikon
Am avut, recunosc, gândul preconceput că voi găsi o repetitivitate, dar, crede-mă, că minunăția pe care ai scris-o a făcut ca „repetitivitatea” să se numească stil, „stilul Luminița Aldea”. Da, țăranca scriitoare a devenit cu siguranță SCRIITOAREA țărancă. Ambele calificative la superlativ și, cred, că și apelativul de țărancă, pe care l-ai adoptat de bună voie te înnobilează. Am sentimentul că am descoperit secretul cărților tale. Îl voi descrie printr-o metaforă: talentul fără muncă este ca fântâna fără apă! Cred că am spus totul cu asta. Ești o fântână cu apă bună, din care, de ce bei de ce mai vrei să bei și aștepți să te reîntorci, să te apleci peste ghizdele și să te oglindești acolo în adânc, unde poți să îți descoperi cele mai lăuntrice trăiri pe care uneori nu știi că ești în stare să le ai.
Ești unde trebuie să fii, Luminița, pe cărarea vieții. Știu că trăiești cu altă intensitate viața decât noi ăștialalți, obișnuiți, știu că nemulțumirea și chinul creației te ard și te consumă, dar, în același timp, știu că asta ești tu, asta ți-ai dorit să fii, asta vei fi: scriitoarea Luminița Aldea!
Dragoș Agapescu
-
Cărări și destine. Volumul I
AUTOR: Luminița Aldea
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 238
EDITURA: Eikon
„Romanul este excelent, ai surprins din nou istoria recenta a celei mai mari schimbari din istoria moderna a țării cu „ochii” talentului tău, de data asta din alt unghi. Roman lecție, roman uman, roman vizionar! În plus, de data asta, ai „șlefuit” personajul principal mai bine ca dățile trecute, îmbinând în subconștientul cititorului, mai ales al cititorului care te cunoaște, persoana întâi cu persoana a treia.”
Dragoș Agapescu
-
Mahalaua civilizației
AUTOR: Alexandru Cristian Surcel
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 354
EDITURA: Eikon
Alexandru Cristian Surcel este membru al Baroului București de la 1 septembrie 1999, avocat, dar și titular al altor funcții cu caracter juridic în sectorul privat sau public. În anii 1994-1996, student fiind, Alexandru Cristian Surcel a lucrat pentru Trustul de Presă Eduard Victor Gugui, care publica săptămânalul „Baricada” și cotidianul „Meridian”, titluri de referință din presa scrisă a democrației timpurii post-decembriste. Spre finalul acestei scurte cariere de mass media, el a deținut propria rubrică politică, care a inspirat titlul volumului de față.
Alexandru Cristian Surcel și-a construit un profil de activist civic și politic în două perioade distincte, una timpurie în 1989 și în anii ‘90, și una de maturitate, de la evenimentele anilor 2012-2019 în prezent.
Blogger și autor de articole publicate pe platforma Contributors, Alexandru Cristian Surcel se află cu prezenta lucrare la cea de-a patra incursiune de autor în multiversul livresc, după editarea și publicarea postumă a cărții autobiografice „Torentul de sub punte” (Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2018), scrisă în anii 1979-1981 de bunicul matern, Gabriel Becke, despre experiența deportării în gulagurile din Donbas în anii 1945-1949, după contribuția la volumul colectiv „USR – nașterea și patologiile unui partid: mărturii din culise”, coordonat de Anca Goja și Dan Lungu (Editura GRI, București, 2022), și, mai ales, după debutul ca unic autor cu cartea de non-ficțiune „Marginile Marii Uniri, o perspectivă polemică, francmasonică și profană” (Editura Vremea, București, 2023).
-
Am fost student pe Copou
AUTOR: Petru Todoran
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 256
EDITURA: Eikon
„După ora trei dormitorul s-a umplut. Spațiile dintre paturi deveniseră prea înguste, trebuia ca cineva să stea culcat ca să se poată circula dintr-un loc în altul. Dar n-au apărut incidente. Ultimul locatar al dormitorului fu cel mai zgomotos om, dar și cel mai simpatic dintre toți. A venit cu un geamantan din lemn, cu fețele laterale din placaj neșlefuit, dar cu o încuietoare zdravănă, parcă ar fi fost demontată de la ușa spre stradă a casei părintești și dotată cu un lacăt din cele ce se spune că erau meșterite de pușcăriași, făcute special să reziste oamenilor cinstiți, nu hoților care cunoșteau iarba fiarelor mai bine decât cel mai isteț câine polițist. Avea să explice, foarte curând, că geamantanul acesta rezistase oricărei tentative de spargere în cei aproape doi ani de armată, pe care i-a terminat mai repede, deoarece reușise la examenul de admitere la liceu. Dar băiat sărac fiind și având și certificat de meseriaș, absolvent de școală profesională, a preferat să intre în producție și să se transfere de la cursurile de zi la cele serale. Acest transfer n-a fost de bun augur.”
-
Plecări și înduplecări ale dorului
AUTOR: Dumitru Viorel Neagu
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 126
EDITURA: Eikon
De la un prieteșug de conveniență pe tărâmul Facebook-ului și până la a scrie un text concluziv pus pe coperta a IV a a unei cărți mă gândeam că e cale lungă. Omul acesta, pictor bisericesc (eu taman ce lucrez la un roman cu unul care, în nebunia lui, face pe Rubliov!), dar și poet (și încă unul veri – tabil) musai că trebuie să fi știut o scurtătură. Și iată-l ajuns, cu volumul său cu tot (cel mai recent, firește) în laboratorul meu de alchimie, atât de sărac în fasoane. Drept pentru care m-am apucat să citesc (că măcar la lectură mă pricep), atras și de ilustrația copertei, în deplină concordanță cu gusturile unuia ceva mai știutor în ale artelor frumoase. Iar ilustrația cu pricina mă trimite cu gândul la vremurile lui Blaise de Vigenère, secretarul lui Henric al III-lea, autorul volumului Psalmii lui David turnați în proză măsurată sau vers liber, neîntâmplător, și nu neapărat pentru structura tehnică a poemelor, neîncorsetate de rigorile dulcelui stil clasic. Într-o epocă în care trendul (sic!) desființează din poezie punctuația, spre bucuria unora mai puțin cunoscători în tainele gramaticii, dar și titlurile, Dumitru Viorel Neagu se așază de-a curmezi – șul. Pune și virgule, acolo unde le e locul, însă ceea ce m-a frapat este felul în care s-a gândit să-și boteze poemele, cu niște titluri de o încărcătură lirică rară, deloc scurte, ele însele niște autentice poeme, deosebit de expresive și de originale, aducând a versete. O poezie a sensului regăsit, delicată și ade – menitoare ca „sufletul în care se pot cuibări păsările altcuiva”.
Mihail Soare – Mai 2024
-
Presa şi teatrul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Moldova
AUTOR: Oana-Nicoleta Bartoş-Agavriloaie
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 300
EDITURA: Eikon
„Istoria teatrului românesc are mereu ceva de oferit; istoria teatrului din Moldova, încă, mai are de oferit neștiute povești, de care Oana-Nicoleta Bartoș-Agavriloaie ne propune să ne reapropiem, urmând-o în călătoria sa doctorală, din care s-a născut prezentul volum – călătorie în care am avut privilegiul să o însoțesc. Ele așteptau tăcute (de mai bine de un secol și jumătate), în paginile îngălbenite ale gazetelor, să fie readuse la lumină, să fie redescoperite. Din această perspectivă, îi putem privi lucrarea ca pe un îndrumar, ce ne poate ajuta să înțelegem sensul revizitării arhivelor, muzeelor și bibliotecilor, acolo unde sunt documente ce așteaptă să fie citite, interpretate sau reinterpretate, astfel încât tabloul trecutelor vieți de actori, actrițe, scriitori sau cronicari, care s-au dăruit ctitoriei teatrului moldav, să cuprindă mai multe nuanțe, în conturi mai clare. Cercetarea lor, însă, solicită perseverență și rigoare, clarificări conceptuale – primii pași, în această direcție, fiind realizați încă din „Introducere”; presă, jurnalism, gazetărie, cronică, cronicar, critică, critic – toate își caută identitatea și locul, în timp și spațiu.”, Anca Doina Ciobotaru
-
Credincios conform legii
AUTOR: Sorin Negruți
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 180
EDITURA: Eikon
„Comunismul n-avea nevoie de cineva care, prin talentul său oratoric, prin condei și, mai ales, prin exemplul personal, definit de o moralitate desăvârșită, putea influența mințile și inimile oamenilor. Fiind sinonim cu mediocritatea, comunismul încerca să anihileze excelența care nu îi era obedientă, folosind Securitatea ca poliție politică. Tata a reprezentat un pericol și, ca atare, a fost ținut permanent sub observație, din scurt, cum se spune mai pe românește. Pentru a supraviețui și la propriu, și la figurat, tata a încercat să-și adapteze credințele personale conform cerințelor regimului, să devină un credincios conform legii pământești și totodată și celei divine. Pentru că s-a ambiționat să nu-și trădeze valorile, să nu redevină un instrument al Securității, a plătit cu sănătatea și cu liniștea familiei. Deși regimul i-a valorificat inventivitatea, l-a obligat să subziste într-o mahala. Cele trei decenii de persecuții au fost recompensate cu tot atâtea trăite în libertate. Cele câteva luni pe care medicii i le dăduseră la douăzeci și șase de ani, în 1957, s-au transformat în șaizeci și trei de ani, murind la aproape nouăzeci de ani, în 2020. Credința l-a ajutat să se bucure de viață, indiferent de vicisitudinile prin care a trecut. Spiritul face diferența. Cu cât este mai conectat la Divin, cu atât și trupul este mai vivace, cum a dovedit-o tatăl meu, Mircea Negruți, întreaga lui viață.”
Autorul
-
Catherine
AUTOR: Paul Goma
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 190
EDITURA: Eikon
„Paul Goma a scris acest roman, în anul 2000, cu titlul inițial „Profil”. Mi l-a oferit la Paris printat în PDF, format carte, pentru ca apoi să-mi trimită prin poștă un exemplar al traducerii semnate de Hélène Lenz și publicate în august 2001 la Éditions des Syrtes din Paris. Avea titlul „Profil bas”. Un volum, cu banderolă roșie, pe care scria mare, cu alb: GOMA. Atât. Mod de promovare rezervat doar unor celebrități.
Când am prezentat cartea în emisiunea pe care o realizam atunci la TVR, am insistat pe faptul că în România se vorbește (dacă și când se vorbește) mai mult despre disidentul Paul Goma, uitând de scriitorul cu același nume, ale cărui cărți – scrise în românește, în primul rând pentru români – nu au putut fi publicate în România decât după 22 de ani de cenzură comunistă.
Păstrat în arhiva proprie, „manuscrisul” acestui roman vede pentru prima oară lumina tipa-rului, dezvăluind cititorilor o construcție modernă, curajoasă și reconfortantă, a unui scriitor de primă mărime: Paul Goma. Inedit și surprinzător.”
Mariana Sipoș
-
Merindele Farmecului – poeme zânatice
AUTOR: Tiberiu Cercel
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 136
EDITURA: Eikon
Senzația neobișnuită a unei prietenii în spatele gheretei, prin ceața de cobalt a amărăciunii inobilate, timpul evoluează nefiresc smulgând din mine ultimul orizont senin.
***
Rând pe rând se prăbușesc în sufletul meu catedralele mitului, lăsând tot mai viran locul pe care aleargă azi util argații zădărniciei voinicești, iliciți și neinventariați, având conștiința pingelită cu șoricul provenit din masacrele sortirii.
-
Omilii la Cartea Profetului Ieremia, volumul II
AUTOR: Origen
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 164
EDITURA: Eikon
Dumnezeu este bun că dă cuvintele pentru a smulge. Dar ce trebuie smuls și dărâmat? Toată plantația rea din suflet, toată erezia, iată ce smulge și dărâmă cuvântul profetic. Mă rog Cerului să îmi dea un cuvânt care să smulgă semințele eretice și doctrina care curge din izvorul diavolului, pentru a distruge în sufletul care vine pentru prima dată la biserică plantația idolatrie. Să-mi poată fi date cuvintele acestea despre care este scris în Ieremia, când Dumnezeu îi vorbea profetului: iată, am pus cuvintele Mele în gura ta! Iată, te-am pus în ziua aceasta peste popoare și peste regate, ca să smulgi și să arunci la pământ, să pierzi și să dărâmi, să zidești și să sădești (Ier. 1, 9-10). Da, noi avem nevoie acum de cuvinte care să smulgă din rădăcini ideile potrivnice adevărului, în tot sufletul păgubit prin cuvintele lui Cels și prin gândurile asemenea acestora… Și pentru că nu trebuie să ne mărginim la a smulge și a arunca la pământ aceste rătăciri, ci, în locul a ceea ce este smuls, să sădim plantație câmpului lui Dumnezeu și, în locul a ceea ce este dărâmat, să zidim o clădire a lui Dumnezeu și un templu al slavei lui Dumnezeu; trebuie să-L rugăm pe Domnul, Autorul darurilor menționate de Ieremia, să ne dea și nouă cuvinte pentru a zidi clădirea lui Hristos, să sădim legea duhovnicească și cuvintele profetice care se referă la aceasta.
Cristian Tufan
-
Omilii la Cartea Profetului Ieremia, volumul I
AUTOR: Origen
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 154
EDITURA: Eikon
Marele scriitor alexandrin s-a născut în anul 185. Pe vremea episcopului Demetrie, episcopul cetății Alexandriei Egiptului, pe când avea 17 ani, intra în didascaleul cetății. În toată activitatea lui didactică, studiul filosofilor antici a jucat un rol important. Origen a fost un scriitor desăvârșit și datorită acestui lucru mulți dintre episcopi l-au cinstit și de multe ori l-au chemat în bisericile lor să țină predici, chiar dacă era laic. În anul 231, Origen este hirotonit preot de către Teoctist al Cezareei Palestinei și acest lucru duce la intrarea în conflict cu episcopul Demetrie și părăsirea Alexandriei. Anul 254 îl găsește epuizat și bolnav și pe când se afla în orașul Tyr din Fenicia, sufletul său se desparte de trup și astfel la vârsta de 69 de ani este înmormântat în catedrala din această cetate. După cum însuși spunea – fiecare suflet are trupul pe care-l merită. Opera lui Origen este fără sfârșit. De la 770 de opere menționate de Ieronim în lucrarea Epistola XXXIII, către Paula, Epifanie numără nu mai puțin de 6000 de lucrări și lista lor se pierde în negura secolelor. Origen este pionierul și fondatorul științei biblice și primul mare exeget biblic, folosind în exces exegeza alegorică. Particularitatea lui este întâlnită și în Omiliile la Cartea Profetului Ieremia, atunci când folosește mai multe ipoteze, dar nu le impune și celorlalți. S-a supus tot timpul învățămintelor Bisericii și după cum spunea T.M. Popescu: „Dacă însă Origen nu era eretic în viață, el devine eretic după moarte și de aceea așa cum nu putuse fi condamnat în viață ca eretic, pentru că nu era, așa a putut fi condamnat după moarte, pentru că devenise.” Nu există în Biserică niciun gânditor care să fi rămas atât de nevăzut-omniprezent în ea ca Origen.
Cristian Tufan
-
Flori de piatră / Flores de piedra
AUTOR: Liviu Mățăoanu
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 202
EDITURA: Eikon
„dacă nu îmi spune nimeni
că mă iubește
sufăr;
dacă nu îmi spune
că e lângă mine
mă simt singur;
asta este o formă de viață
a unui bărbat care vrea să ajungă
la librărie
să-şi cumpere
o
carte.”
„si nadie me dice
que me quiere
sufro;
si no me dice
que está a mi lado
me siento solo;
esto es una forma de vida
de un hombre que quiere llegar
a la librería
para comprarse
un
libro.”
-
Eu. Jurnal inexistențial
AUTOR: Ionuț Iamandi
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 118
EDITURA: Eikon
Această carte aude. Ea nu prea iese din casă, dar îi știe toate sunetele. Ea ține jurnalul inexistențial al personajului eu: Dac-ar fi după mine, eu aș exista între oameni, ar fi între tu și el, nu foarte exact undeva, oscilând și vibrând puțin, ca unda. Nu am nimic cu cei ce sunt particule, dar n-aș fi una dintre ele. Undă de eu. Cartea aceasta are o soră care vede. Ea iese la fereastră și se uită la nori, la lună și uneori la oameni. Prin curte prinde un galop de gând:
mov de furtună –
cerul se uită miop
la lanul galben
Cele două surori sunt gemene. Simțurile lor se completează și se împletesc. Împreună.
(Autorul)
-
Cot la cot cu duhurile
AUTOR: Liudmyla Diadcenko
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 122
EDITURA: Eikon
vorbește-mi toamnă cu ploaie măruntă sau
cu frunze care mângâie bălți și picioare de porumbel
auzim acum mai mult ne-amintim ce-am învățat
să cântărim de două ori înainte să alegem
celorlalți întotdeauna le-a fost mai bine mai ușor mai limpede
în care dintre emisfere să trăiască să gătească orezul
să-i certe pe vecini să stea tăcuți precum șoarecele
în fața unei pisici grase care-apare de undeva
într-o toamnă în care pavajul este ca pernele
într-o noapte mândră: care din păcate nu te va-mpiedica
să vezi ferestrele – ca pe niște cărți deschise
cu pagini galbene pe care nimeni nu le citește
-
Ce nu a scris tata în condică
AUTOR: Elvira Istrate Groza
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 354
EDITURA: Eikon
„Cartea Elvirei Istrate Groza se naște dintr-o sarcină morală, dintr-o asumare făcută în numele și în urma tatălui. Observatorul pădurar dintr-un sat bistrițean cedează fiicei lui, împreună cu o condică de însemnări păstrată cu sfințenie până la sfârșitul vieții, misiunea de a duce mai departe și a face cunoscută „lumea lui”. Din acele notații fruste, fără ambiție sau stil literar, se dezvoltă în cartea de față, prin stârnirea și recuperarea narativă a trecutului, o întreagă lume – copilăria, familia, satul, caracterele, limbajul, muncile, nevoile, comunicarea, schimbările aduse de Revoluție. Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.”, Vianu Mureșan
-
Publicistica marilor scriitori români
AUTOR: Ion Haineș
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 314
EDITURA: Eikon
„Inventarea tiparului în secolul al XV-lea, în jurul anului 1450, la Mainz, în Germania, de către Johannes Gutenberg, a însemnat începutul unei noi ere în istoria comunicării prin posibilitatea multiplicării mesajelor într-un număr teoretic infinit de exemplare, asigurându-se astfel fidelitatea informației scrise, propagarea ei în lanț, caracterul multidirecțional al difuzării. Revoluționarea tehnicii de imprimare răspundea nevoii de informație a omului modern și era sincronică cu dezvoltarea vieții economice și sociale a Europei, cu organizarea și generalizarea poștei, ceea ce va duce la o anumită periodizare a unor tipărituri, la apariția presei. Descoperirea tiparului a impus civilizația vizuală, provocând o schimbare radicală în raporturile dintre emițător și receptor, dintre autor și public.”
-
Sentimental Scara C
AUTOR: Tatiana Ernuțeanu
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 108
EDITURA: Eikon
„Sentimental Scara C este momentul în care poezia Tatianei Ernuțeanu își asumă spectacolul la persoana I. Pornește de la gestul esențial: «cum agăț frica de crengi și încerc să respir». Scopul aș zice că este gestionarea insuportabilului. Tactica este «small victories over small distances». Una dintre ele.
Dacă nu știi cărțile în care scrisul său a început să își stabilească măsura, uite ce ai pierdut: «Carne, visuri și oase triste uitate în Hydra» (2020) dramatiza poezia, «Buletin de știri blues» (2022) împărțea abordările în două zone distincte: una a formulării, a schițării, cealaltă a copleșirii. De data aceasta perspectiva este triplată. O dată poemele în română, care oferă spațiile de desfășurare pentru jocul afectiv până la cruzime. Discursurile în engleză mult esențializate, aproape ca tot atâtea colecții de titluri. Și șarja grafică. Poate cea mai diversă din volum. În care scrisul și imaginea își dispută stabilirea unui centru pentru focalizarea atenției. O atenție sentimentală, în care transpunerea la scară funcționează invers decât în cartografie. Aici realitatea nu mai este redusă, ci extinsă de la nivelul pronunției, din mijlocul întâmplării, din pupila atingerii. Iar apogeul acestei mișcări poetice are loc la prezent, de data aceasta. Asta te găsește aici.”
Răzvan Țupa
-
Evreul rătăcitor
AUTOR: Adrian Levi
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 257
EDITURA: Eikon
Evreul Rătăcitor constituie ca orice roman, de altfel, o ficțiune și, cu toate că evenimentele se desfășoară la început de mileniu trei, iar unele dintre personaje poartă chiar numele unor persoane reale, defuncte ori încă în viață, cursul nara‐ țiunii reprezintă o invenție a autorului. Este de menționat faptul că romanul, asemeni unui mozaic ideatic, combină într‐un mod ireal parcă trecutul cu prezentul, realitatea cu ficțiunea, logica cu metalogica, realizând în final o viziune crepuscu‐ lară a unei Europe aflate în pragul unei ireversibile metamorfoze identitare. Trebuie reamintit, desigur, că opiniile unor personaje, uneori contradictorii, alteori extravagante ori inedite, nu reprezintă o viziune existențială anume, ci constituie simple puncte de reper în desfășurarea ideatică a operei.
-
Monahismul ortodox românesc și modernitatea
AUTOR: George Enache
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 224
EDITURA: Eikon
Inițial, cartea de față a reprezentat un atelier de lucru, de natură să mă ajute la înțelegerea transformărilor prin care a trecut monahismul românesc în contextul afirmării spiritului modernității și în spațiul Europei de Sud-Est. Am fost mereu intrigat de absența oricărei istoricități în lucrările de dinainte de 1989 cu privire la monahism, fapt care se vede și în abordările recente. Astfel, ai impresia că avem de-a face cu o esență de tip parmenidian, neexistând practic nicio diferență între monahismul primar, cel din perioada medievală sau cel din vremea comunismului. Chestiunile abordate se reduc la isihasm (echivalat mai mereu cu însăși ideea de monahism sau, mai radical, cu Ortodoxia), la viața de obște, la rânduielile Sfântului Vasile cel Mare și la epoca Sfântului Paisie Velicicovschi. De ce diversitatea de manifestări ale monahismului și modalitățile aparte de inserare în societate și de receptare a sa de-a lungul istoriei se rezumă la doar câteva tipare?
-
Lupul – Monstrul Evului Mediu?
AUTOR: Alexandra Costache-Babcinschi
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 252
EDITURA: Eikon
„Considerăm, în general, că portretul lupului era mai curând simbolic în imaginarul colectiv sau individual în Evul Mediu. De fapt, pentru a înțelege simbolismul prădătorului tipic al Evului Mediu, trebuie mai întâi să restituim cititorului imaginea zoologică transmisă de surse. Clericii Evului Mediu, influențați din abundență de textele Antichității, compilându-le notațiile, au putut, încă din Evul Mediu Timpuriu, să compună bestiare și enciclopedii. Apoi, începând cu secolul al XIII-lea, subiectul este observat într-un nou tip de literatură: cărțile de vânătoare. E necesar deci să fie studiate în profunzime, să li se studieze interferențele, astfel încât să se poată înțelege cum s-a construit portretul lupului. Numai un studiu care să înțeleagă perspectivele multiple ar putea să furnizeze o imagine realistă a epocii asupra lupului.”
-
Corp de teatru (în cinci rochii strălucitoare)
AUTOR: Cătălina Florina Florescu
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 282
EDITURA: Eikon
Femeile care trăiesc în textele Cătălinei pot fi imaginate tipologic în orice spațiu. Cu toate acestea, ceea ce le leagă de zona românească este jocul de cuvinte de diferite facturi colocviale sau nu, care dovedește că autoarea nu s-a îndepărtat de România. Mai mult, prin felul în care construiește teatru, Cătălina își exprimă încă o dată afinitatea spre medicina umanistă. – Cristina Matilda Vănoagă, autoare și profesoară la Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia
Mai mult decât o simplă colecție de amintiri, volumul este şi o incursiune adâncă în sufletul femeii în căutarea propriei identități. Volumul apasă deopotrivă butoanele epocii comuniste, aducând la suprafață amintiri dureroase – îndulcite de suprapunerea cu perioada copilăriei, dar şi întortocheata relaţie cu sinele nostru cel mai profund. – Ana Sorina Corneanu, actriță și autoare de piese de teatru, câștigătoarea Concursului Piesa Anului, UNITER, 2019
Pe lângă justițiar și comic, textele Cătălinei sunt adesea duioase, luând cititorii mereu prin surprindere. Piesele din acest volum sunt un insight fantastic în România dinainte și după revoluție, un teatru documentar excelent. – Andreea Helen David, co-creatoare a asociației Drama Acting for Life & Povești spuse-n românește
Personajele Cătălinei Florescu își privesc prezentul cu o ironie meditativă, adesea intertextuală, care însă nu le împiedică să facă gesturi bruște, radicale, de eliberare. Lectura pieselor, în sine, este captivantă. – Dr. Ileana Năchescu, activistă feministă și profesoară la Rutgers University
-
Rătăcind printre ficțiuni
AUTOR: Iulian Boldea
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 365
EDITURA: Eikon
Cartea de față este o culegere de texte de critică literare, formula critică pe care o valorific aici conținând elemente de cronică literară, de eseu și de comentariu cu caracter analitic. Dispunerea textelor este tipologică, în funcție de genul literar căruia îi aparțin cărțile comentate, rezultând un tablou colectiv, sintetic al literaturii române contemporane, în figurile sale reprezentative, așezate în planuri și perspective diverse. Se pot constata cu ușurință și unele absențe mai mult sau mai puțin notabile, provenite din aspectul inevitabil fragmentar al incursiunilor critice, după cum se poate constata o inclinație spre sinteză, spre sistematizare și ordine a dispunerii cărților și autorilor. Scopul acestei cărți este acela de a prezenta, într-o configurație valorică și tipologică, câțiva dintre cei mai importanți scriitori români de azi, într-o construcție critică ce reunește crochiul bibliografic, demersul hermeneutic și analiza sumară de text. Nevoia de ordine, de sistematizare a interpretărilor a înlocuit tentația exhaustivității, imposibil de atins într-un număr rezonabil de pagini.
-
Coborârea în Infern în ciclurile de mistere din York, Towneley și Chester
AUTOR: Alexandra Costache-Babcinschi
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 302
EDITURA: Eikon
„Cartea Alexandrei Costache-Babcinschi este un studiu important, bine chibzuit și structurat, despre tradițiile medievale care s-au construit în jurul temei Coborârii lui Christos în Infern, izvorâtă din textul apocrif al Evangheliei lui Nicodim, și despre impactul acesteia în piesa de teatru cu același nume din cele trei cicluri de mistere scrise în engleza medie, York, Towneley și Chester. Cercetarea este bine documentată, inclusiv în privința abordării manuscriselor – martori în greacă și latină, oferind foarte multe informații relevante și utile tuturor celor ce au ca preocupare academică aceste texte medievale și tema investigată. Lucrarea merită reținută și valorificată.”
Profesor universitar emerit de filologie engleză medievală Stephen MORRISON
Poitiers, martie 2024
-
E. M. Cioran sau eseistica neantului
AUTOR: Iulian Băicuș
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 322
EDITURA: Eikon
Cum să vorbești despre opera lui Emil Cioran fără să te trezești că citezi lungi pasaje din eseurile sale, cum să-i determini pe cititorii cărții să-și actualizeze sau însușească toate conceptele vehiculate în operele acestui răzvrătit? Cum să transmiți zbaterile sau meditațiile, cum să dai armonie unui spirit răutăcios, stăpânit de principiul atracției opuselor, să prinzi într-o fotografie de grup, ca celebra poză din place Fűrstenberg, în care zâmbesc camerei cei trei muschetari ai generației ’27, Emil Cioran, Eliade și Ionescu, cum să-i dăruiești cititorului tău o biografie și o hermeneutică a operei, cum să-ți păstrezi obiectivitatea și să încerci să transmiți cât mai mult din personalitatea celui studiat. Cum să vorbești despre bătrânețea sau boala sau moartea sa dacă nu ești capabil să înțelegi esența acestor fenomene? Cum să condamni un filosof pentru colaborarea sa cu totalitarismul de dreapta, cum să judeci când este greu de stabilit acea vinovăție. Pentru câteva poze și fragmente cenzurate din Schimbarea la față a României? Tot atâtea întrebări fără răspuns. Cartea de față este un eseu critic, o încercare de sistematizare a operei cioraniene, imposibil de surprins sau de introdus în cadrele unei sintaxe filosofice. Este Emil Cioran un logician al Neantului, un sintaxier al disperării, un ventriloc al demonilor interiori, sau un eseist profund, un stilist desăvârșit al limbii franceze și ultimul moralist al unei tradiții foarte lungi de gânditori care își găsesc în tânărul expatriat de pe coasta Boatcii și navigând în Arca lui Noe a mansardei lui pariziene un ultim descendent înnobilat de propria sa operă literară?
-
Aroganțe
AUTOR: Lidia Zadeh Petrescu
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 248
EDITURA: Eikon
„…purtând pe brațe povara poemului imperfect” Lidia Zadeh Petrescu dansează. Poemele ei au o sprinteneală, un fel de bucurie pură a rostirii, mimând naivitatea tocmai pentru a-și găsi profunzimea. Asta nu exclude deloc tragismul, dimpotrivă îi dă forța autenticului și a firescului. „Fumez/sunt un om liber/de sărbători” spune ea cu alura unui participant la un Woodstock perpetuu. „Vreau să respir” este strigătul direct, din toată ființa, care explică și implică poezia Lidei Zadeh…care pare a căuta o eliberare permanentă. Rima ne vorbește despre o intrinsecă nevoie de muzică. „Zidită-n poezie ca într-un edificiu /Religia iubirii la vers m-a convertit” sună o confesiune (este o poezie extrem confesivă, eliminând tot ce ar putea fi impuritate a cotidianului. Tocmai pentru că nu omite realul, dar unul trecut printr-un athanor sufletesc de înalte incandescențe). Ludicul precum în Caroseria sau Coliva nu diminuează forța neagră a unor imagini, ci le încadrează într-o coerență vertiginoasă. Este o poezie care dă o puternică senzație de rostogolire în mare viteză spre un spațiu necunoscut, unde nu știi dacă te așteaptă salteaua de amortizare a căderii. Dar și cu o bucurie a zborului expusă cu voluptate. Poemele au carnalitate, se feresc de abstracțiuni, chiar când aleg tonul sentențios. Sarcasmul multor imagini nu lipsește nici el (Bâlci de mahala). O poezie despre bucuria de a face poezie… (CHRISTIAN CRĂCIUN)
-
Un dicționar al exilului feminin românesc. Autoare emblematice. Volume reprezentative
AUTOR: Emanuela Ilie
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 568
EDITURA: Eikon
Despre exil (eventual în opoziție ori în complementaritate cu perechile lui terminologice: diasporă, emigrație șcl.) s-au scris sute și sute de lucrări consistente, ce ar putea umple realmente biblioteci întregi. Volume individuale ori colective de întindere variată, în forme și cu mize dintre cele mai diverse, au analizat îndeaproape ori doar au aproximat etimologia, istoria și devenirea conceptului, recunoscându-i rolul imens în însăși evoluția umanului – din moment ce, după cum susțin bunăoară coordonatorii unui impresionant Exile in Global Literature and Culture. Homes Found and Lost, exilul începe cu alungarea lui Adam și a Evei din paradis, iar finalul lui nu se întrevede nicăieri. Dimpotrivă, aș zice, având în minte contextele socio-politice, ideologice și economice recente, care au determinat nu numai dislocări, deplasări, mutații ș.a.m.d., ci și o proliferare fără precedent a discursurilor (meta)exilare. După cum i-o arată și titlul, dicționarul de față nu își propune să revină asupra unor chestiuni mai mult sau mai puțin spinoase din punct de vedere conceptual, nici să propună taxonomii noi, ierarhii alternative sau perspective radical diferite asupra unor voci esențiale ale exilului românesc. Ci doar să pună la dispoziția celor interesați un instrument de lucru util, care să probeze diversitatea impresionantă (pe plan tematic, atitudinal, stilistic etc.) a literaturii scrise de femei care, de la finalul secolului al XIX-lea și până la căderea regimului comunist, au fost nevoite, din rațiuni prioritar politice, să părăsească spațiul românesc și, eventual după o perioadă de căutări dificile, să se stabilească definitiv într-un cu totul alt spațiu, fie el vest-european (Franța, Germania, Suedia) ori american (Argentina, Canada, S.U.A.). Acolo unde, bineînțeles, au putut și să se exprime creator, într-o continuitate dureroasă sau o disjuncție tulburătoare cu scrierile anterioare – dacă acestea au existat. Ideea acestui proiect și implicit inițiativa coordonării volumului s-a născut în urma unor discuții aprinse cu câțiva dintre studenții înscriși în ultimii doi ani la cursul opțional Literatura scrisă de femei după 1990. Constatarea lor simplă legată de absența unei sinteze dedicate exclusiv autoarelor din exilul românesc a constituit pretextul unor dezbateri improvizate, dar valoroase, care i-au confirmat profesoarei lor bănuieli mai vechi, stârnindu-i în același timp dorința implicării într-un demers în fond reparatoriu, menit a corija, pe termen scurt, o stare de fapt și a stimula, pe termen lung, acțiuni similare. (Emanuela Ilie)
-
Introducere in nihilism
AUTOR: Ştefan Bolea
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 220
EDITURA: Eikon
„Introducere în nihilism este, de fapt, un roman al fugii de sine în gând.”
(Sorin-Mihai Grad)
„Introducere în nihilism este o contemplație a abisului care se întinde între ego și sine.”
(Petrișor Militaru)
„Ștefan Bolea este una dintre rarele și frumoasele figuri de autori români foarte tineri care scriu cu dezinvoltură și har literatură și filosofie. El cultivă astfel o linie de forță a culturii române care are toate șansele să fie privită de viitorii istorici ai domeniilor drept o trăsătură a literaturii și filosofiei românești proprie secolelor al XIX-lea și al XX-lea.”
(Alexander Baumgarten)
„Asta caută Ștefan Bolea – vitalismul. Iar vitalismul este o constantă a discursului nihilist.”
(Daniel Sur)
„Introducere în nihilism desfășoară o eleganță a demonstrației rar întâlnită în cultura autohtonă.”
(Cătălin Ghiță)
„Un subiect amplu și controversat într-o abordare intenționat detașată, oferindu-ne o viziune interdisciplinară asupra nihilismului, predominant în Europa secolului XIX.”
(Axel Lenn)
„Nihilismul va înghiți în cele din urmă stilul, ba chiar și opera creatorului de valori.”
(Paul Belce)
-
Agnostos Theos. Despre temeiul gnoseologiei teologice
AUTOR: Dorin Ștefănescu
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 426
EDITURA: Eikon
„În cazul cunoașterii lui Dumnezeu, nu se poate vorbi de un subiect și de un obiect legate într-un al treilea care le este legătura compusă a cunoașterii. Dumnezeu este un subiect absolut neobiectivabil, neîmpărțit, după cugetare întreg ființă și după ființă întreg cugetare, iar ca întreg o unitate simplă mai presus de ființă și de cugetare, care pune temeiul atât de sus încât mintea nu-l poate vedea de jos.”
„Dumnezeu nu ne învață pe măsura înălțimii Sale – căci cum ar putea ceea ce este mare să încapă în ce este mic? –, ci coborând la îngustimea capacității noastre”., Sf. Grigorie de Nyssa
-
Lupta cu demonii
AUTOR: Stefan Zweig
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 308
EDITURA: Eikon
Hölderlin
Ca un ceas, ale cărui ace sunt rupte și în care mecanismul încă funcționează, așa scria Scardanelli al lui Hölderlin poeziile sale. Aerul pentru el este poezie. Ritmul înlocuiește rațiunea, poezia viața. Și astfel, se împlinește cea mai mare dorință a sa, cea de a fi o poezie pură, de a se arunca cu totul în beatitudinea poetică. Omul din el moare, cu mult înaintea poetului din el, rațiunea, înaintea melodiei. Moartea și viața sunt împreunate într-un singur destin, într-o primă dorință avută, cea de a avea un sfârșit adevărat, al unui poet adevărat: „Consumat de flacără, din eșecul de a controla flacăra.”
Kleist
Asemenea lui Kleist, și Rimbaud mergea din țară în țară, Nietzsche din loc în loc, Beethoven din locuință în locuință, Lenau din continent în continent. Cu toții au biciul neliniștii în ei și inconstanța tragică. Ei erau biciuiți de o putere necunoscută, condamnați să nu aibă niciodată cale de scăpare. Evadarea era imposibilă, căci vânătorul circula în sângele celui vânat și locuia în propria minte a victimei. Doar printr-o autodistrugere puteau să distrugă inamicul, stăpânul, demonul din interiorul lor.Kleist, știa încă de la început care va finalul, demonii îl vor împinge în abis. Însă nu era sigur dacă încerca să evite abisul sau mergea spre el.
Nietzsche
Acestor luptători, acestor cuceritori ai minții nu le este permis ca, din autoliniștire, să accepte un singur adevăr, luând prizonieri în cursul îndrăzneț al patrulei, pentru a evada. În domeniul cunoașterii, „orbirea nu este o eroare, ci o lașitate”, blândețea e o crimă pentru cel căruia îi este frică de a provoca durere, pentru cel ce evită rănile vecinilor săi, pentru cel ce fuge de urletul disperării unei persoane, de urâțenia goliciunii, pentru acesta este imposibil de a găsi ultimul secret al secretelor. Orice adevăr care nu merge până la cele mai îndepărtate limite, fiecare adevăr fără radicalism nu are nicio valoare etică.