-
Revoluția inocenților. Interviuri despre evenimentele din Decembrie 1989
Autor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 302 pagini
An: 2014
Editura: Favorit
Începând cu „spovedania” fostului comandant al „plutonului” care i-a executat pe Nicolae Ceauşescu şi pe soţia sa în Decembrie 1989, la Târgovişte, şi continuând, conform ordinii alfabetice, cu o serie de alte figuri importante implicate în acele evenimente dramatice din istoria României – între care şeful de stat-major al Trupelor de Grăniceri (datorită căruia armata de intervenţie a lui Mihail Gorbaciov s-a oprit la Prut atunci, în 1989, deşi ruşii erau pregătiţi să „restabilească ordinea” în România ca şi în 1968, în Cehoslovacia), apoi cu „bodyguardul” de ocazie al cuplului prezidenţial din ultimele sale patru zile de viaţă, din fosta Cetate de Scaun, cu politicieni odinioară puternici şi plini de zel, istorici şi scriitori cunoscuţi, revoluţionari autentici şi martori oculari de primă mână, dar nu numai, care au avut un cuvânt de spus în legătură cu acest subiect pe cât de „epuizat”, pe atât de neelucidat încă, în ciuda râurilor de cerneală curse continuu de un sfert de veac încoace –, în Revoluţia inocenţilor sunt grupate o serie de mărturii şi judecăţi de valoare aparent ştiute şi totuşi captivante prin stilul dinamic şi elegant de redare impus de autor, totodată prin paradele abile ale intervievaţilor, atenţi ca nu cumva să se descopere mai mult decât trebuie într-un joc fără miză şi totuşi nu mai puţin periculos din punctul de vedere al imaginii şi stimei de sine. Şi-au dat concursul, aşadar, cu indiscutabilă bunăvoinţă şi respect pentru cititor, dar şi pentru istoria orală a evenimentelor în cauză, „pistolarul” Ionel Boeru, miniştrii Apărării Naţionale Ion Coman şi Constantin Olteanu, generalii Petre Geantă, Andrei Kemenici şi Victor Negulescu, scriitorul militar Pavel Coruţ, coloneii Aurel Dragomir şi Ion Dureci, cercetătorul militar Viorel Domenico, istoricul slovac Peter Kopecky şi juristul târgoviştean Virgil Păun, acesta din urmă o figură pe cât de tipică pentru revoluţionarul român de la 1989, pe atât de rară ca „personaj” prins în rol, mai exact într-un dialog aparent amuzant dacă n-ar fi, totodată, şi periculos.
-
O lume în război
Autor(i): Florian Gârz
Nr. pagini: 194 pagini
An: 2021
Editura: Favorit
Prin această ultimă carte a sa, colonelul Florian Gârz nu face „istoria războaielor între națiuni”, după cum însuși mărturisește, ci prezintă „războaiele între națiuni din epoca Războiului Rece și din epoca post-Război Rece”, pe care le-a trăit de pe poziția de analist politico-militar, fost ofițer de informații pe „frontul invizibil”. Postură din care ține să sublinieze: „Simpla și geniala definiție dată războiului de către marele gânditor german generalul Carl von Clausewitz (1780–1831) potrivit căreia «războiul este o continuare a politicii cu alte mijloace, și anume cu mijloace violente» își păstrează în totalitate valabilitatea și valoarea și în era existenței arsenalelor nucleare și termonucleare. Dacă se va produce vreodată un război mondial cu utilizarea acestor categorii de arme, chiar dacă s-ar încheia cu dispariția omenirii, va fi rezultatul unei decizii politice. Putem deduce din definiția lui Clausewitz că războiul nu este un scop în sine, ci doar un mijloc al politicii.”
-
Vorbește Radio România Mare! File de istorie clandestină, 1940–1944
Autor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 282 pagini
An: 2021
Editura: Favorit
Radio România Mare – cu componenta „pilot” Radio Ardealul, într-o primă fază, apoi cu Erdélyi Magyar Rádió, Székely Földi Rádió și, respectiv, cu Sender Gross-Rumänien – a avut drept scop „lupta cu toate armele” împotriva graniţelor stabilite prin Acordul (Dictatul) de la Viena, din 30 august 1940. Operat în perfectă siguranță și în cel mai mare secret de profesioniștii în transmisiuni și, pe de altă parte, în război psihologic – implicit în propagandă – ai armatei regale, la ordinul generalului (mareșalului de mai târziu) Ion Antonescu, Radio România Mare rămâne postul clandestin tipic, unul cu certă rezonanță patriotică, între cele mai importante dintre câte au emis vreodată în numele și pentru interesele poporului român la un moment dat.
-
Evadare din Eden
Autor(i):Dan Gîju
Nr. pagini: 324 pagini
An: 2018
Editura: Favorit
Uşor de citit, dar, mai ales, suficient de provocator pentru cititorul pasionat de istorie (istoria aviaţiei, în cazul de faţă), romanul Evadare din Eden evocă – dincolo de cortina înşelătoare a poveştii de viaţă a inadaptatului Bogdan Zlatcu – odiseea ofiţerului de echipaj Florea Chifulescu, alias „Călăul”, personaj real, primul pilot român salvat cu paraşuta dintr-un avion avariat, al cărui destin va fi marcat implacabil de nefasta „zodie roşie” sub care a nimerit România după 23 august 1944.
-
Așii Aviației Regale
Autor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 286 pagini
An: 2018
Editura: Favorit
Adunate pentru întâia oară în volum, portretele, interviurile, microstudiile şi eseurile relative la cei mai temerari dintre „şoimii” de ieri ai armatei române – pe patru dintre aceştia autorul având şansa să-i întâlnească personal –, cărora li se adaugă un calup de documente din arhive şi câteva portrete foto menite să completeze, fie şi la nivel de sugestie, galeria aşilor, a marilor maeştri ai manşei şi, nu în ultimă instanţă, a eroilor Aeronauticii Regale, demonstrează cu asupra de măsură, că deşi înfrântă la finele conflagraţiei mondiale, România a avut profesionişti redutabili care, atunci când tehnica le-a permis, s-au bătut de la egal la egal cu cei mai bine plătiţi „mercenari” ai lumii, indiferent că au fost ruşi, americani, britanici sau chiar germani și unguri pe finalul războiului. Se regăsesc așadar, creionați de o manieră aparte, piloții de război Constantin „Bâzu” Cantacuzino („Grecu”), Dem. Ben. Cârâc („Tătusu”), Florea Chifulescu („Călăul”), Ioan Di Cesare, Ion Dobran („Fachiru”), Alexandru „Dudu” Frim, Vasile „Chiţu” Gavriliu, Alexandru „Alecu” Şerbănescu, Sorin Tulea și, nu în ultimul rând, Dan Vizanty („Mon cher”).
-
Amazoanele văzduhului
Autor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 250 pagini
An: 2018
Editura: Favorit
Legendele Escadrilei Albe, Femeile-şoim de la AviaSan, Din tainele „amazoanelor” celeste, Ambuscadă în Munţii Iaila, Povestea secretă a unor fotografii sunt capitolele de bază ale acestei cărți cu patru dintre cele mai valoroase aviatoare ale României în prim-plan. În fond, veritabile „zeiţele cu aripi de fier” despre care mulți alți jurnalişti au aflat cu plăcută surpriză, la vremea lor, şi n-au stat pe gânduri să le dedice sute de pagini. Aşa se explică faptul că, la romanele consacrate încă din perioada războiului, la filmele turnate (între care unul artistic şi câteva documentare), la zecile de articole ş.a.m.d. de până azi, se mai adaugă şi această carte. Care, ca fiecare proiect nou aruncat pe piaţă, încearcă să surprindă prin ineditul său particular. În ce constă acest „inedit” – decorat şi cu două fotografii niciodată publicate –, cititorul interesat va afla, desigur, după ce va parcurge cartea până la ultima filă. Oricum, ne asigură autorul, lectura va fi una mai mult decât instructivă şi agreabilă.
-
Sighișoara interbelică. Un mozaic cotidian
Autor(i): Rareș Sorin Șopterean
Nr. pagini: 106 pagini
An aparitie: 2024
Editura: Universul Juridic
Sighisoara interbelica, un mozaic cotidian – evidentiaza evolutia orasului Sighisoara in perioada interbelica, perioada de mari prefaceri politice, economice, sociale si culturale aflate intr-o dinamica care vor avea un efect hotarator pentru lumea moderna, aducand un suflu nou prin inovatii, transformare, dezvoltare.Subiectul tratat isi propune sa surprinda elemente referitoare la evolutia istorica a orasului Sighisoara, participarea sighisorenilor la fazele si momentele esentiale ale istoriei acestui oras, sa creeze o imagine a vietii cotidiene in orasul cetate, sa evoce trairile oamenilor de pe aceste meleaguri, sa descrie momentele istorice, sa aminteasca oamenii ramasi, prin maretia lor, ori pacatele lor, cu ajutorul datelor, imaginea Sighisoarei in amplul context al dezvoltarii ei. -
Credincios conform legii
AUTOR: Sorin Negruți
ANUL APARIȚIEI: 2024
PAGINI: 180
EDITURA: Eikon
„Comunismul n-avea nevoie de cineva care, prin talentul său oratoric, prin condei și, mai ales, prin exemplul personal, definit de o moralitate desăvârșită, putea influența mințile și inimile oamenilor. Fiind sinonim cu mediocritatea, comunismul încerca să anihileze excelența care nu îi era obedientă, folosind Securitatea ca poliție politică. Tata a reprezentat un pericol și, ca atare, a fost ținut permanent sub observație, din scurt, cum se spune mai pe românește. Pentru a supraviețui și la propriu, și la figurat, tata a încercat să-și adapteze credințele personale conform cerințelor regimului, să devină un credincios conform legii pământești și totodată și celei divine. Pentru că s-a ambiționat să nu-și trădeze valorile, să nu redevină un instrument al Securității, a plătit cu sănătatea și cu liniștea familiei. Deși regimul i-a valorificat inventivitatea, l-a obligat să subziste într-o mahala. Cele trei decenii de persecuții au fost recompensate cu tot atâtea trăite în libertate. Cele câteva luni pe care medicii i le dăduseră la douăzeci și șase de ani, în 1957, s-au transformat în șaizeci și trei de ani, murind la aproape nouăzeci de ani, în 2020. Credința l-a ajutat să se bucure de viață, indiferent de vicisitudinile prin care a trecut. Spiritul face diferența. Cu cât este mai conectat la Divin, cu atât și trupul este mai vivace, cum a dovedit-o tatăl meu, Mircea Negruți, întreaga lui viață.”
Autorul
-
Năframa albă (Domnitorul martir Grigore Ghica-Vodă 1724-1777)
Autor(i): Ioan Muscalu
Nr. pagini: 241 pagini
An: 2020
Editura: Danaster
Am izvodit această carte, dragi cititori, din dorința de a aduce în atenția Domniilor Voastre un moment tragic din viața zbuciumată a locuitorilor acestor meleaguri pline de istorie și legendă. Un nepământean, un creștin străin de obârșia noastră, un arbănaș drept, cinstit și curajos, împătimit de adevăr și dreptate, beiul Grigore al III-lea Ghica, care s-a pus de potrivă Marilor Împărății Austriece, Ruse și Otomane de răpire a pământului din trupul sfânt al Țării, plătind cutezanța sa cu viața, fiind executat de turci la 1 octombrie 1777 în Ulița Beilicului din Iași.
-
Flori de sânzâiene (Voievodeasa Neacșa (Ana) a Moldovei)
Autor(i): Ioan Muscalu
Nr. pagini: 278 pagini
An: 2021
Editura: Danaster
Măritul voievod al Maramureșului, Bogdan I (1330-1345 și 1355-1359), aflat în conflict cu regele ungar Ludovic I de Anjou, din pricina maghiarizării și catolicizării românilor din acele ținuturi străvechi ale dacilor liberi de altădată, s-a semețit și răzvrătit vreme de peste douăzeci de ani împotriva stăpânirii străine și în Anul Domnului 1359 a trecut munții dimpreună cu satele cnezatului său de pe Iza, Vișae și Tisa, „descălecând” la apa Moldovei și punând temei trainic de Țară și dăinuire nouă.
Bine întâmpinat de locuitorii de dincolo de cumpăna apelor, dinspre soare răsare, prigoniți și obidiți de către căpitanos Dragoș, cneaz de Maramureș, supus credincios al regelui Ungariei, întemeietorul „mărcii maghiare” de la Baia și înfăptuitorul sârguincios al voinței craiului Laslău, de lățire a împărăției cât mai departe spre răsărit și de convertire a creștinilor ortodocși la credința papistașă.
-
Acvila neagră (Nunta domniței Olena)
Autor(i): Ioan Muscalu
Nr. pagini: 242 pagini
An: 2006
Editura: Danaster
Întregul text al romanului este filigranat subtil cu un lirism delicat, cu o dulceaţă a limbii şi cumsecădeniei oamenilor de stirpe nobilă, dar şi a celor devotaţi trup şi suflet binelui şi ţării. În el se închide lumea în totalitatea ei: de la naştere, botez, la nuntă, cununie, apoi la trecerea în voia Domnului. Cititorul este sedus încă de la început de vraja povestirii, apoi prin anunţarea unor posibile pericole, tensiuni, prin autenticul lumii pe care ne invită s-o cunoaştem: elemente esenţiale, rădăcini care trimit la tainicele legături ale celor de azi cu moşii şi strămoşii lor.
-
Machiavelli. Secretarul florentin și cartea blastemată
Nr. pagini: 448 pagini
An: 2021
Editura: Paul Editions
Arta de a guverna nu este numai o arta de a face, dar si arta de a te preface. Principele, spune Machiavelli, nu e necesar sa aiba toate calitatile pe care oamenii le pretuiesc ca facand podoaba domnitorului, dar e necesar sa para ca le are.
Coruperea Statului incepe cu slabirea simtului de legalitate atat la guvernanti cat si la guvernati: fie ca cei care fac legile nu le aplica drept, fie ca cei pentru care sunt facute le eludeaza. Nu e pilda mai rea intr-o republica decat sa faci o lege si sa nu o observi, mai ales cand nu e observata de cei care au facut-o. Legile pot fi oricat de bune; daca nu sunt observate, ori nu sunt observate decat cand sunt comode, Statul e bolnav. Un semn sigur al coruptiei incipiente este contrastul intre legile bune si relele obiceiuri. La aceeasi disolutie duce si slabirea simtului de solidaritate intre cetateni.
Un conducator cum e mai bine: sa fie iubit sau temut? Desigur oricine ar dori sa fie si iubit si temut. Dar amandoua nu pot merge totdeauna impreuna. Si daca e de ales, care din doua? Data fiind natura perversa a oamenilor, temerea e mai sigura decat iubirea. Legatura din iubire se rupe lesne, cand interesul propriu al obligatului este in joc; pe cand temerea, nascuta din frica de pedeapsa, e mai trainica si mai eficace.
Ca sa fii iubit nu depinde numai de tine, dar mai ales de ceilalti; ca sa fii temut depinde mai ales de tine. Principele trebuie insa sa se faca temut in asa fel incat daca faptele lui nu-i aduc iubire sa nu-i aduca nici ura, dar mai presus de orice sa se abtina de la bunul altuia; caci oamenii uita mai curand moartea parintilor decat pierderea averii…