-
Frontiera. Incursiune în istoria Ucrainei
Autor(i): Anna Reid
Nr. pagini: 408 pagini
Editura: Cetatea de Scaun
Până în 2014, Ucraina era deja o țară complet diferită de cea în care am trăit în anii 1990. Să călătorești acolo astăzi înseamnă să vezi o priveliște nemaiîntâlnită după cel de-Al Doilea Război Mondial: o mare democrație europeană înarmată, care luptă cu toate puterile împotriva unui invadator ce prezintă toate semnele fascismului. Șocat și îngrozit, răspunsul Occidentului a fost să împrumute Ucrainei bani și să-i trimită cantități tot mai mari de arme, din ce în ce mai puternice.
Anna Reid
***
Superb scrisă și minunat de documentată (…) Cartea aceasta este plină de personalități istorice colorate (…) Amestecul de jurnal de călătorie, istorie, analiză politică și anecdotă fac din prezentarea Annei Reid o introducere perfect digerabilă pentru public în tragica situație a unei țări al cărei nume înseamnă tocmai „țară de graniță”. „Occidentul (…) avea dificultăți în a lua Ucraina în serios,” spune ea. Prima ei carte (și sper că nu ultima) este o încercare nobilă și demnă de laudă de a corecta această mare nedreptate istorică.
Daily Telegraph
***
O lectură fascinantă și neașteptat de plăcută (…) În ciuda problemelor ei, spune [Reid] că țara are potențialul de a deveni unul dintre „cele mai mari state” din Europa.
Scotsman
***
O evocare frumos scrisă a trecutului brutal al Ucrainei și a eforturilor ei timide de a construi un viitor mai bun (…) Reid reușește să-ți aducă în fața ochilor imaginea vie a zeci de eroi și ticăloși din istoria ucraineană (…) Reid face să apară, cu o atingere ușoară, escroci și poeți din trecutul Ucrainei, dar adevărata ei temă este tragedia trăită de poporul ucrainean în mare parte din istoria lui (…) Frontiera este o tapiserie țesută din poveștile tuturor locuitorilor ei, imortalizându-le triumfurile și conflictele cu obiectivitatea unui outsider plin de compasiune.
Financial Times
***
Cartea aceasta îl poartă pe cititor într-o fascinantă și adesea violentă odisee, care se întinde pe mai bine de o mie de ani de conflict și cultură. Reid urmărește evenimentele de la venirea vikingilor, până la epurările lui Stalin și mai departe, după sărbătorirea independenței din 1991. Transpune indiscutabila ei cunoaștere a subiectului într-o lucrare accesibilă, care ar trebui să îmbogățească experiența oricărui călător în această nouă țară.
Independent on Sunday
***
Anna Reid (…) are privirea ageră și mintea curioasă care au făcut-o să pornească într-o călătorie prin istoria țării, care s-o ajute să înțeleagă ce vede. De multe ori controversat, dar niciodată plictisitor, ea îl poartă pe cititor în același timp într-un tur al Ucrainei, făcând legătura dintre evenimentele trecute și contextul actual (…) [ea] se dovedește a fi un fin observator al scenei ucrainene.
TLS
***
Istorie captivantă (…) [Reid] scrie cu autoritatea pe care i-o dau cei trei ani în care a locuit la Kiev ca reporter (…) este remarcabil de lucidă în fața multelor versiuni antagonice ale istoriei Ucrainei și a eroilor ei majoritar inventați. Un guvern înțelept și generos de la Kiev i-ar da o medalie.
The Times
***
Anna Reid a fost corespondent la Kiev pentru Economist și Daily Telegraph în perioada 1993-1995 și de atunci a scris despre Ucraina în Newsweek, Spectator și Foreign Affairs. Este autoarea cărților The Shaman’s Coat: A Native History of Siberia și Leningrad: Tragedy of a City Under Siege, 1941-44, care a fost tradusă în optsprezece limbi și care a figurat pe lista scurtă pentru premiul Duff Cooper.
-
Pacea în Istorie
Autor(i): Mihai Manea
Nr. pagini: 228 pagini
Editura: Cetatea de Scaun
O istorie a păcii din antichitate până astăzi. Profesorul Mihai Manea ne poartă cu grație prin istoria omenirii. O istorie a războiului și a păcii. O lectură stimulatoare și incitantă.
***
Cartea aceasta începe cu o confesiune – am dorit mereu să scriu o istorie a relațiilor internaționale pe înțelesul tuturor sau o carte despre pace și război. Și aceasta pentru că diplomația între război și pace poate explica atât de multe dintre evenimentele istorice.
În același timp, aș dori să precizez că una dintre operele artistice, care m-au impresionat mereu, de fiecare dată când am privit-o, este Triumful morții, realizată în ulei de pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân, datând din circa 1562 și care se află la celebrul muzeu Prado din Madrid. Acolo, artistul evocă într-o alegorie a războiului și a mizeriei omului o atmosferă teribilă, provocată de război și consecințele sale cumplite. Pornind de aici, cred, încă o dată, că pacea se impune în chip absolut și în prezent în lume, că aceasta este necesară și astăzi, mai ales, pentru a eradica rădăcina răului, reprezentat de război.
În tradiția creștină se vorbește, pornind de la ultima carte a Noului Testament, Revelația lui Iisus Hristos după Ioan de Patmos, capitolul 6, versetele 1-8, despre cei patru călăreți (cavaleri) ai Apocalipsei. Cu toate că interpretările nu contenesc cu referire la aceste personaje, în general, se apreciază că cei patru simbolizează Boala – calul alb, Războiul – calul roșu, Foametea – calul negru și, respectiv, Moartea – calul gălbui sau verde.
În același timp, scriind aceste rânduri mă aflu sub impactul emoțional al desfășurării războiului din Ucraina, denumit cu cinism la Moscova „o operațiune militară specială”– la data când finalizez această carte de peste 125 zile, dezlănțuit de Vladimir Putin, în numele unui proiect „imperial” al Federației Ruse, cu scopul de a reface sub o formă sau alta Uniunea Sovietică, a cărui dispariție Putin o denumește cel mai mare șoc geopolitic al secolului al XX-lea. Războiul din Ucraina, aduce distrugeri înfiorătoare, masacre teribile ale civililor, confruntări militare dure, un potop de sancțiuni la nivel internațional vizând Rusia ca niciodată în istorie, cel mai mare număr de refugiați civili din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace – 4,6 milioane de oameni, o repoziționare a N.A.T.O față de Rusia, dar și cea mai mare lovitură de la al Doilea Război Mondial dată de Rusia arhitecturii de securitate a Europei zilelor noastre și a cărei proporții, față de războiul din fosta Iugoslavie din ultimul deceniu al secolului trecut, pare doar o poveste, desigur, tragică.
*
”Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace, pregătește-te de război).
„Pacea înseamnă libertate fără grijă”.
(Cicero)
*
„Dacă nu este pace, toate celelalte sunt de prisos”.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
*
„Nu a fost niciodată un război bun sau o pace rea”.
(Benjamin Franklin)
*
„Pacea nu este absența războiului. Este o virtute, o dispoziție spre bunăvoință, încredere, dreptate”.
(Baruch Spinoza)
*
„Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aștepta să-ți moară dușmanul”.
(Victor Martin)
*
„Pacea nu este un dar al lui Dumnezeu creaturilor sale. Este un dar pe care noi ni-l facem unul altuia”.
(Elie Wiesel)
*
„Pacea e capodopera rațiunii”.
(J. Muller)
*
„Pacea nu este o relație între națiuni. Este o stare a minții dată de liniștea sufletului”.
(Jawaharlal Nehru)
*
„Dacă nu este pace, toate celelalte sunt de prisos”.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
*
„Nu a fost niciodată un război bun sau o pace rea”.
(Benjamin Franklin)
„Pacea nu este absența războiului. Este o virtute, o dispoziție spre bunăvoință, încredere, dreptate”.
(Baruch Spinoza)
„Pacea este cel mai groaznic război; în timpul ei, trebuie să ai răbdarea de a aștepta să-ți moară dușmanul”.
(Victor Martin)
-
Despre
Autor(i): Sorin Șerb
Nr. pagini: 144 pagini
Editura: Cetatea de Scaun
Un nou volum de versuri semnat de Sorin Șerb.
ermitajul părăsit
pregătisem un volum
cu pagini albe
vagi contururi îngălbenite
acolo unde au stat versurile
să ne plimbăm prin el
ca printr-un ermitaj abandonat
admirând fantomele de pe ziduri
dar paginile s-au înroșit
masa de scris s-a înroșit
cerul s-a înroșit
cineva se întrupa acolo
se ridica prin pagină
nicio pagină în plus
nu-l oprea
uite aici pot aici
să-i citesc ridurile
apasă cu fața
în pagina aceasta
mă mușcă de palmă
-
Sanda Marin și marea carte de bucate a românilor
Autor(i): Dan-Silviu Boerescu
Nr. pagini: 208 pagini
Anul apariţiei: 2022
Editura: NEVERLAND
Sanda Marin (numele adevarat fiind Cecilia Maria Zapan, nascuta Simionescu, decembrie 1900, Iasi – 1961, Bucuresti) este autoarea celei mai celebre carti de bucate romanesti. Ea a venit pe lume intr-o familie din elita intelectualitatii Iasului. Tatal ei, carturarul Ion Simionescu, a fost un reputat om de stiinta, naturalist, paleontolog si geograf, devenit profesor universitar de foarte tanar, la nici 30 de ani. Micuta Cecilia s-a bucurat de cea mai aleasa educatie. Stapanea la perfectiune germana, franceza si engleza, a studiat pianul la Paris si apoi in tara cu faimoasa Florica Musicescu, profesoara lui Dinu Lipatti si a lui Dan Grigore. Casatorita cu Mihai Zapan, doctor in chimie, Cecilia Maria si-a transformat caminul intr-o oaza de bucurie pentru prietenii pe care ii incanta exclusiv cu creatii gastronomice proprii.
Pe la inceputul anilor ’30, nemultumita de cartile de bucate existente pe piata, Cecilia Maria Zapan s-a hotarat sa demonstreze cu forte proprii ca si gatitul poate fi o arta. Nefiind prea sigura de succesul cartii, si-a ales un pseudonim care urma sa devina un termen de prima referinta pentru gurmanzi: Sanda Marin. Este de mentionat ca tatal sau, profesorul Ion Simionescu, era directorul Editurii Cartea Romanesca, din Bucuresti, unde a fost publicata Cartea de bucate.
Cartea de bucate a Sandei Marin a aparut in 1936 in editura Cartea Romaneasca, fiind prefatata de Pastorel Teodoreanu. Volumul continea nu mai putin de 1.300 de retete culinare cunoscute in bucataria romaneasca, autohtone si imprumutate sau inspirate din alte traditii gastronomice. Cartea a reaparut dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial intr-o editie prescurtata, adaptata la ideologia si la lipsurile alimentare din timpul comunismului; a fost republicata, mai apoi, in zeci de editii succesive.
…Dar cine este, oare, cu adevarat, autorul faimosului tom culinar si cat de mult s-a implicat Pastorel Teodoreanu in realizarea acestei opere, dincolo de simpla scriere a prefetei?
-
Teama de știință. Epoca neîncrederii de la creaționism la inteligența artificială
Autor(i): Enrico Pedemonte
Nr. pagini: 334 pagini
Editura: Cetatea de Scaun
„O carte fundamentală pentru înțelegerea acestei epoci ciudate în care trăim. O recomand nu doar celor care se ocupă de știință, ci și filozofilor, sociologilor, celor care se ocupă de digitalizare sau de comunicare… pe scurt, tuturor celor care au ( sau ar trebui) o gândire critică.”
Marco Filoni
***
De ce mulți oameni sunt suspicioși sau ostili față de vaccinuri care, totuși, au salvat atât de multe vieți? Pornind de la această întrebare, Enrico Pedemonte se întoarce la originile neîncrederii în știință, astăzi atât de răspândită, la motivele care i-au împins pe evangheliștii americani să creeze o alternativă la darwinism, industria (de la tutun la petrol) să facă investiții colosale pentru a contesta consensuri științifice, ecologiștii să discrediteze biotehnologia, mișcarea postmodernă să atace certitudinile experților. Pe măsură ce rădăcinile anti-vaccinismului ies la suprafață, autorul demonstrează cum cercetarea a devenit, din păcate, un domeniu din ce în ce mai privatizat, în care înșelătoriile sunt din ce în ce mai întâlnite. Și ajunge la concluzia că „răzvrătirea” împotriva științei este doar o altă formă prin care indivizii se opun Puterii. În acest context, inteligența artificială preia un rol central în revoluția tehnologică în desfășurare; menită să schimbe lumea într-un ritm nevăzut până acum, poate să devină singura știință, A.I. promite să rezolve multe probleme dramatice ale planetei. Dezavantajul este că depinde de un număr limitat de companii private. Prin urmare, controlul public al acestei Puteri imense trebuie menținut iar scepticismul și furia împotriva științei trebuie combătute.
-
Măruca Cantacuzino, drama prințesei blestemate
Autor(i): Dan-Silviu Boerescu
Nr. pagini: 208 pagini
Anul apariţiei: 2022
Editura: NEVERLAND
Maria Rosetti-Tescani (18 iulie 1878), tulburatoarea fata de boieri moldoveni, devenita printesa la 18 ani, a avut o biografie deopotriva tragica si fascinanta, iubindu-se in decursul vietii ei tumultuoase cu mai multi barbati celebri din istoria Romaniei (printul Mihail G. Cantacuzino, pianistul Dinu Lipatti, filosoful Nae Ionescu, violonistul si compozitorul George Enescu) dar fiind dusa pe culmile extazului si apoi inselata in cel mai oribil mod cu putinta de fiecare dintre acestia.
Cunoscuta toata viata, dupa faimosul diminutiv si numele din prima casatorie, drept “Maruca” Cantacuzino, printesa a fost marcata de o prima drama, sinuciderea la varsta de 45 de ani a tatalui sau, boierul Dimitrie Rosetti, sub privirile neputincioase ale sotiei sale, Alice Jora (nepoata lui Costache Negri). Nefericita intamplare a tarat-o pe Maruca (pe atunci in pragul majoratului), o fire extrem de sensibila, care, ulterior, a recurs la o serie de sedinte de spiritism pentru a-si reintalni tatal la granita dintre lumi.
Maruca, dependenta toata viata de aceste practici oculte, a avut si ea mai multe tentative de sinucidere si, dupa ce fost parasita de amantul ei pe care l-a iubit cel mai patimas, filosoful Nae Ionescu, s-a automutilat, turnandu-si acid sulfuric (“vitriol”) pe fata.
Doi ani i-a luat Printesei recuperarea dupa acest gest si, in tot acest timp, Enescu a fost cel care a ajutat-o sa isi revina. El a fost cel care a internat-o pe Maruca intr-un sanatoriu de boli nervoase de la Viena. El a ingrijit-o si a pus-o pe picioare si, dupa ce depresia Marucai s-a vindecat, a cerut-o de nevasta. Cei doi vechi amanti s-au casatorit pe 5 decembrie in 1937, cand compozitorul avea 56 de ani, iar Maria Cantacuzino se apropia de 60, la aproape trei decenii de cand se cunoscusera.
-
România și problema petrolului (1969-1981)
Autor(i): Dragoș Sebastian Becheru
Nr. pagini: 398 pagini
Editura: Cetatea de Scaun
România a fost un jucător petrolier cel mult regional, cu o importanță conjuncturală. Această oportunitate a fost oferită de Războiul Rece, care plasase numeroase state într-un echilibru fragil între influența politică și economică a Moscovei și cea a Washingtonului. Pentru aceste state, România a reprezentat un partener viabil pe termen scurt și mediu, iar pentru unele state precum Iran, Siria sau Libia, chiar pe termen mai lung. Această perioadă de oportunități pentru regimul de la București a fost, însă, de scurtă durată, intrând în declin odată cu tranziția de la statutul de producător de petrol la cel de importator net.
Pornind de la tradiția și experiența din industria exploatării petrolului în România, regimul comunist de la București a urmărit să extindă acest sector, ca parte din strategia generală de dezvoltare a industriei și economiei naționale. Inițial destinată valorificării superioare a petrolului autohton, industria de rafinare a României a fost extinsă și retehnologizată treptat, pe parcursul anilor ’70 în special, pentru a putea rafina petrol din import și a produce noi tipuri de derivate, necesare consumului intern și care, în loc să fie importate cu costuri ridicate pentru a alimenta producția industrială națională, puteau fi, în schimb, chiar valorificate la export.
-
Nisipul dintre degete
Autor(i): Alexandru Gusetoaia
Nr. pagini: 240 pagini
Anul apariţiei: 2023
Editura: NEVERLAND
O moarte suspecta, pachete gasite pe o plaja salbatica, urmariri cu barci de viteza, mancare buna si prietenii care tin o viata. Cine spune ca a fi politist la Sulina e plictisitor nu-l cunoaste pe Aurelian Popa, tanarul si energicul inspector indragostit de meseria sa si de Delta, loc pe care a ajuns sa-l numeasca ,,acasa”.
Un erou neobisnuit, retele de trafic ilegal, criminali periculosi, politicieni lipsiti de etica si oameni ai legii corecti – toate acestea au in comun un melanj exploziv, unde actiunea te tine cu sufletul la gura.
Mergeau incet pe canal, minunandu-se de tot ce se intampla in jurul lor. Erau insignifianti pe langa natura care doar ii suporta. Lumina deveni brusc si mai puternica, odata ce soarele de un rosu obscen se ridica din mare complet. Ziua incepuse, glorioasa.[…]
Vantul incepuse sa bata usor, facand zgomot prin frunze. Pe inspector il ajuta acest lucru, deoarece putea sa inainteze mai usor fara sa fie auzit. Cat statuse pe mal, isi facuse planul de actiune. Stia ce avea de facut, astfel incat sa se miste rapid.
-
Starea de Fapt
Autor(i): Gabriel Enache
Nr. pagini: 70 pagini
Editura: Cetatea de Scaun
Gabriel Enache este poet fiindcă nu are încotro. Vreau să zic: c-o fi înscrisă-n astre crucea asta, c-o fi înscrisă-n gene, oricum va fi dusă până-n pânzele albe și e cu atât mai grea cu cât nu o știi. Și ca s-o știi, trebuie s-o scrii. Și ca s-o scrii trebuie s-o-nvii. Or, volumul lui Gabriel Enache este un manual de ieșire calmă din depresie pe calea strategiilor lucide ale supraviețuirii: „fragilitatea vieții era ceva care mă inspira / care mă ducea de fiecare dată cu gândul / la tot ceea ce nu eram / un om viu”.
Doru Mareș
*
O copertă de Nora Blaj.
***
să ții minte toate gesturile
pe care le faci
pe care le duci
sau nu
la capăt.
pare ușor
-
Iubirile regale știute și neștiute
Autor(i): Dan-Silviu Boerescu
Nr. pagini: 216 pagini
Anul apariţiei: 2022
Editura: NEVERLAND
Desi monarhia in sine este considerata o institutie de dreptdivin, membrii dinastiilor – regi, regine, principi si principese – sunt si ei oameni, mai ales cand vine vorba de iubire si, chiar, de suferinte din iubire. Ferdinand, pe cand era principe mostenitor(dar si mult dupa aceea, se pare!), a suspinat zadarnic dupa Elena Vacarescu, iar fiul sau cel mare, Carol al II-lea, a fost impiedicat sa-si continue relatia morganatica avuta cu domnisoara Lambrino (chiar daca aceasta i-a daruit un copil)…
Recunoscand rolul istoric jucat de cele cinci generatii ale Familiei Regale a Romaniei, nu putem sa le negam acestora nici calitatea de oameni ai timpului lor (…nu doar ai eternitatii!), de fiinte investite nu doar cu prerogativele dinastice ci si cu atributele lor pur umane (iubirea, in diferitele sale forme de manifestare, nelipsind deloc dintre ele!), care au creionat si personalitatile puternice ale unor fiinte adesea patimase si chiar contradictorii, pe care nu ne-am propus sa le idealizam in vreun fel. Din amalgamul de trasaturi, uneori destul de greu de armonizat, au reiesit figuri luminoase, fascinante si, in ciuda locurilor comune livresti, absolut surprinzatoare. Va invitam sa le devoalam impreuna in filele (pe care unii le-ar putea considera, pripit, iconoclaste) ale acestui volum-antologie consacrat iubirilor stiute sau mai putin stiute care au marcat in fel si chip un secol si jumatate din istoria Familiei Regale si a Romaniei moderne.
-
Povești tulburatoare de iubire din vechii București
Autor(i): Dan-Silviu Boerescu
Nr. pagini: 272 pagini
Anul apariţiei: 2021
Editura: NEVERLAND
Amoru-i un copil pribeag
Ce-n veci cu legi nu poti sa-l stapanesti.
De nu-ti sunt draga, tu mi-esti drag
Si de-mi esti drag, sa te feresti!
…Suna a romanta dar, in fapt, nu-i deloc asa, chiar daca in vechile carciumi bucurestene cu staif melodia (aria!) intrase in repertoriul multor interprete (“dizeuze”, unele dintre ele avand destule in comun cu personajul fictiv originar). Refrenul pentru Habanera din opera Carmen (1875) de Georges Bizet (“L’amour est un oiseau rebelle”) debuta in forta cu ditirambicul “L’amour est enfant de Boheme” al protagonistei dar in prima si, apoi, consacrata versiune romaneasca (inclusiv pe scenele oficiale) a devenit “Amoru-i un copil pribeag” – ceea nu e deloc acelasi lucru, insa surprinde fidel caracterul volatil, ratacitor, nestatornic al iubirii in cheie nu neaparat autohtona.
In Vechii Bucuresti, atat de pitoresti la modul arhaic dar si, in acelasi timp, extrem de receptivi la noutate (fie ca aceasta venea pe filiera greco-fanariota, balcanic-osmanlaie, kiseleffian-muscaleasca, bonjurist-frantuzita, teuton-germanica sau cine mai stie de care, dupa cum bateau bezmetic vanturile Istoriei), iubirea/amorul/liubovul isi facea de cap discretionar, de la vladica la opinca, inflacarand imaginatia poetilor (unii dintre ei numarandu-se printre victimele sale predilecte), risipind avutii nemasurate, contrariind, vai, opinia publica si, nu o data, generand consecinte politice teribile.
Intre aceste coperti am vrut sa alatur o parte dintre legendele sentimentale mai mult sau mai putin cunoscute care jaloneaza harta istorico-afectiva a peisajului din aceasta urbe contradictorie si controversata si care, recompuse livresc, inca reusesc sa produca nu putine satisfactii de substituire unui cititor contemporan deloc inhibat de stereotipurile perpetuate de manuale si de discursul propagandistic “oficial”. – Dan-Silviu Boerescu