-
Cafeneaua cu poeți și amintiri
Autor(i): George Sbârcea
Nr. pagini: 256
An: 2023
Editura: Paul Editions
Un nume cu rezonanță în lumea artistică, scriitorul și compozitorul George Sbârcea s-a născut pe 23 martie în Topliţa și s-a făcut remarcat atât prin virtuozitatea sa la pian, cât și prin talentele sale polivalente în compoziție și literatură. Fiecare notă interpretată de el devine un capitol într-o poveste muzicală, iar fiecare cuvânt scris dezvăluie latura sa contemplativă și poetică.
George Sbârcea a cucerit inimile ascultătorilor prin opere clasice sau compoziții contemporane, abordarea sa plină de pasiune aducând în prim-plan emoția și profunzimea muzicii. A fost un compozitor prolific, un scriitor și un jurnalist desăvâsit. Lucrările sale sunt o incursiune a emoțiilor umane, ce reflectă o paletă variată de stări sufletești. Compozițiile sale au fost apreciate în concerte și la evenimente culturale de prestigiu din țară și de peste hotare.
George Sbârcea, personalitate marcantă a culturii române a fost și un scriitor desăvârșit. Cartea sa, „Cafeneaua cu Poeți și Amintiri” reprezintă o călătorie literară ce invită cititorul să pășească în universul său introspectiv. Poveștile din cafenea devin întâlniri cu personalități artistice, momente definitorii și reflexii asupra vieții.
„În timp ce scriitorul Ion Agârbiceanu n-a fost o apariţie singulară în literatura română, fiind înrudit, prin preocupările sale, de satul şi oraşul ardelean, cu Ion Slavici şi Liviu Rebreanu, pe omul Agârbiceanu l-am găsit unic în felul său. Era într-însul un amestec inedit de putere şi duioşie, care îi dădea imunitate în faţa oamenilor. Sfiiciunea sa firească punea între ei şi alţii o distanţă, accentuată şi de sutana preoţească. Nu împlinise decât cincizeci şi şapte de ani când a luat conducerea Tribunei clujene, dar gravitatea şi barba stufoasă, de moliciunea câlţului, cu irizări argintii în ea, îl arătau mai în vârstă. Pleoapele lui erau mereu roşii şi în jurul gurii avea o trăsătură de slăbiciune, ca amintirea unui zâmbet sleit. Rămăsese cu toate acestea ceva în el, care îi făcea ochii ascunşi după lentile să lucească de gândire încordată, datorită căreia îi treceau, la răstimpuri, prin priviri, sclipiri de voioşie şi curiozitate.”
Cartea lui Sbârcea nu este doar o cronică a întâmplărilor dintr-o cafenea imaginară, ci este un spectacol literar-muzical în sine. Fiecare pagină oferă cititorilor o experiență completă și captivantă. Fiecare capitol al cărții aduce în prim-plan un dialog între compozitor și poeți celebri, întâlniri care deschid ușa către lumi demult apuse.
-
Budapest Noir
Autor(i): Vilmos Kondor
Editura: Crisis Press
Roman considerat primul noir maghiar autentic
Budapesta, 1936. Prim-ministrul Gyula Gömbös se stinge înainte să-și poată realiza visul – să transforme Ungaria în stat fascist. Viața – și moartea – merg mai departe în vechiul oraș animat.
În urma unui pont, reporterul de investigații Zsigmond Gordon ajunge la locul unei crime: o tânără evreică frumoasă a fost ucisă într-unul dintre cartierele sordide ale Budapestei.
Hotărât să ancheteze moartea fetei, mai ales după ce îi descoperă uluitoarea identitate, Gordon descinde în măruntaiele întunecate ale orașului, o lume a umbrelor, populată de pornografie, sindicate criminale și celule comuniste. Investigația îl poartă până în eșaloanele superioare ale puterii, unde a fi evreu poate însemna diferența dintre viață și moarte.
Un thriller captivant, evocativ, debordând de suspans și intrigi politice.
-
Enigmele bazei antarctice naziste (cercetările savantului A.V. Vasilicenko)
Autor(i): Emil Strainu
Nr. pagini: 304 pagini
Anul apariţiei: 2019
Editura: Prestige
Redescoperirea New Schwabenland s-a petrecut in anii 80, cand acest subiect a fost integrat intr-o schema mitica complexa, care a fost denumita „Reich-ul Ocult Nazist”.
De atunci farfuriile zburatoare si submarinele germane de origine nazista continua sa brazdeze Oceanul Planetar conform unor publicatii carora este foarte greu sa le atribui literaturii stiintifice de cercetare. Dar ele pot fi percepute ca o sursa interesanta de formare a legendei moderne despre „Reich-ul Nazist Ocult”.
Dr. Emil STRAINU -
Curs practic de electromagnetism terapeutic (magnetismul, în lumina științei)
Autor(i): Arnault Richard de Chicourt
Nr. pagini: 232 pagini
Anul apariţiei: 2021
Editura: Prestige
Un camp magnetic tasneste constant din mainile noastre, producand un efect radiant. Acest camp magnetic este masurabil si observabil. Intr-adevar, o serie de cercetari si de experimente concrete si repetabile, conduse de Arnault Richard de Chicourt, aduc dovada capacitatii noastre naturale de a emite un camp magnetic.
Aceasta radiatie biologica naturala are puternice proprietati terapeutice (calmante, analgezice, anti-infectioase, cicatrizante, anti-inflamatoare etc.) si permite intretinerea sau restabilirea echilibrului biologic al corpului nostru pentru a vindeca sau a ameliora numeroase boli. Autorul arunca asadar o lumina asupra medicinei energetice care ar putea duce la o mai buna recunoastere a magnetismului terapeutic, asigurand in final o mai larga colaborare intre toti profesionistii din sanatate.
Dincolo de acest aport teoretic remarcabil, a doua parte a cartii ia forma unui veritabil curs practic pentru beneficiul oricui. Bazandu-se pe o descriere ilustrata a abc-ului magnetismului (proprietatile electrice ale corpului, polaritatea celulelor), autorul expune metoda gesturilor pentru a realiza primele noastre pase magnetice. Gratie a 15 cazuri practice, fiecare vizand o anumita afectiune (zona zoster, migrena, constipatia, stresul, artroza, insomnia…), vom putea experimenta asupra noastra insine realitatea si puterea acestei energii.
Sanatatea ne este de acum la indemana. -
Revelație și transformare: o interpretare a Evangheliei după Ioan (vol. II)
Autor(i): Dan Tomuleț
Nr. pagini: 474 pagini
Editura: Eikon
Descoperim în Evanghelia după Ioan că marea lucrare a divinităţii, destinată lumii, este darul vieţii. Dumnezeu are viaţa în sine însuşi şi în el se găseşte originea ultimă a faptului de a fi şi de a avea parte de experienţă. Conceptul creştin de viaţă nu este însă întreg, decât dacă adăugăm şi noţiunea de lumină a vieţii. Pentru revelaţia creştină, a exista şi a avea parte de experienţă nu epuizează sensul conceptului de viaţă. Abia progresul existenţei şi al experienţei în direcţia descoperirii slavei divine, adică, a frumuseţii, puterii şi înţelepciunii lui Dumnezeu, completează această noţiune şi îi conferă adevăratul ei înţeles. Stagnarea, sub acest raport, este mai degrabă o formă a morţii, ceea ce înseamnă că viaţa, în sens creştin, este strâns legată de lumina vieţii, de înţelegerea sensului şi a semnificaţiei existenţei. În consecinţă, darul vieţii este puterea lui Dumnezeu de a ridica din moarte, prin suflarea gurii lui, nişte fantome ale nefiinţei, care nu vin totuşi din nimic ca dintr-o sursă a lor, ci se ivesc din Dumnezeu pe fundalul mărginirii, adică, în spaţiul limitării.
-
Purgatoriul
Autor(i): Dante Alighieri
Nr. pagini: 284 pagini
Editura: Eikon
„Sufletele poposesc în diferitele ocoluri ale muntelui un interval de timp ce depinde de gravitatea păcatului comis, care, în cazul poetului Stațiu, de exemplu, poate fi nul, căci el a fost supus deja pedepselor în ultimele două cornișe; popasul păcătoșilor poate, însă, să dureze ani sau chiar veacuri. Firește, sufletele personajelor sfinte sau meritorii merg direct la Ceruri, fără să mai treacă prin Purgatoriu, așa cum afirmă de pildă strămoșul-profet Cacciaguida. Când duhul unui penitent și-a isprăvit în întregime pedeapsa, muntele purgatorial se cutremură, a se vedea cazul eliberării/ descătușării poetului latin Stațiu, timp în care toate umbrele intonează Slavă…; odată eliberat, sufletul respectiv imediat va trece prin flăcările purificatoare din ultimul cerc, apoi va merge în Paradisul Terestru, adică la vârful muntelui purgatorial (Eden). Ajuns aici, el este primit de Matelda, ce reprezintă probabil starea de puritate a omului de dinaintea păcatului originar; aceasta îl botează, ca să zicem așa, în cele două râuri din Eden: Lete, ce șterge amintirea păcatelor săvârșite în timpul vieții, și Eunoe, ce întărește amintirea faptelor bune. Acest ritual de ablațiune, purificare, lustrație fiind îndeplinit, înseamnă că duhul respectiv este pregătit să urce în slavă, gata să se înalțe la stele, așa cum Dante însuși, după ce a fost supus respectivului ritual, va spune despre sine.” Geo Vasile
-
Nedivina comedie
Autor(i): Zygmunt Krasiński
Nr. pagini: 174 pagini
Editura: Eikon
„În Nedivina comedie, Krasiński se folosește de teologie (sau de concepția escatologică) nu ca profet, ci ca gânditor care prevede mersul evenimentelor, incluzând premisele teologice în interpretarea istoriosofică a situației concrete din realitatea istorică. Nu ascunde, ci dimpotrivă, subliniază faptul că se consideră istoriozof-poet: printre altele, îl ajută în acest sens stilizarea dantescă din poem. În uverturile lirice, care preced cele patru părți ale poemului, este subliniat gestul creator al poetului […], stabilind echilibrul dintre inspirație și intelect, credință și reflecție. În felul acesta, Krasiński elaborează pentru cele mai importante opere ale sale o ipostază individuală și un loc distinct printre fenomenele curentului romantic: poezia romantică a istoriei.” BOGUSŁAW DOPART
„Înzestrat cu un profund spirit de observație, pe care îl dezvoltă prin lecturi sistematice, Krasiński a reușit să construiască o imagine convingătoare asupra confruntării dintre rațiuni diferite, conflictuale, ale unor protagoniști din clase sociale antagonice (vezi îndeosebi confruntarea dintre Pankracy și contele Henryk, asupra căreia vom reveni), cu accent pregnant pe amenințarea pe care o reprezintă masele revoltate. Manifestând un interes aparte față de mecanismul revoluțiilor moderne și al consecințelor distructive ale acestora, așa cum am mai afirmat, scriitorul trece dincolo de cadrul pur istoric și social, pătrunzând în zona metafizică, de vreme ce își pune deseori întrebări cu privire la rolul Providenței în istorie și în viața omului, la legăturile complicate dintre divinitate și lumea pământeană. Nedivina comedie este o dramă metafizică, deoarece, dincolo de evenimentele istorice propriu-zise, dezvăluie trăirile protagoniștilor marcați de înrâurirea Binelui sau a Răului, de forțe din realitatea proximă sau supranaturală. Din punct de vedere metafizic, reprezentativ rămâne contele Henryk, aflat deseori la confluența dintre metafizică și istorie, dintre viața ca vis și poezie și viața concretă, reală, prozaică.” CONSTANTIN GEAMBAȘU
-
Lirica lui Lucian Blaga sau despre mersul gândirii producătoare
Autor(i): Elena Roată
Nr. pagini: 304 pagini
Editura: Eikon
„Elena Roată găsește că e cazul să limpezească, sub raport teoretic într-un întreg capitol, problematica ridicată de abordarea poietică a operei lui Blaga, abordare care nu poate minimaliza rolul cititorului, adică felul cum se construiește și cum trăiește în mintea destinatarului imaginea operei.
Luând în considerare punctele de vedere ale celor mai avizați exegeți ai operei lui Blaga, autoarea schițează apoi etapele discursului liric și se străduiește să-l situeze pe poet în contextul său cultural și în mișcarea literară a vremii
-
Kordian
Autor(i): Juliusz Słowacki
Nr. pagini: 184 pagini
Editura: Eikon
„Inclusă în repertoriul teatral de regizori remarcabili, această dramă a devenit una dintre operele apreciate de exegeții literari; actul de cea mai înaltă înnobilare a fost așezarea lui Kordian alături de Moșii și de Nedivina comedie, într-o triadă numită „drama romantică poloneză”. Ca operă scrisă de un „poet al Varșoviei”, martor al istoriei, a fost considerată sursă istorică a situației mentale a populației din capitală înainte de insurecția din noiembrie. În opera lui Słowacki s-a descoperit un sens istoriozofic sui generis, decurgând din confruntarea dintre planul divin al istoriei (inaccesibil profeților), factorul răului în istorie și elementul demonismului în activitatea omenească. Drama a fost receptată prin prisma examinării multilaterale a personajului din titlu ca erou romantic existențial. A fost interpretată – în acord cu intenția evidentă a protagonistului – ca mărturie a aspirației lui Słowacki la rolul de poet național, de poet profet. S-a evidențiat, de asemenea, estetica imaginației, specifică lui Słowacki, și metapoezia imanentă, înscrisă în text.” BOGUSŁAW DOPART
„Drama Kordian reprezintă un text pluristratificat, cu structură complexă, deschis la multiple interpretări. Dincolo de ideile adânc ancorate în istoria și mitologia polonă, drama a stat în atenția criticilor și istoricilor literari datorită valorii literare în sine, bogăției lexicale și imaginative, variatelor resurse poetice și prozodice. Versiunea românească îmbogățește imaginea creației marelui poet polonez la noi, constituind totodată un omagiu cu prilejul Anului Romantismului Polonez (2022), instituit în urma hotărârii Seimului din Polonia.” CONSTANTIN GEAMBAȘU
-
Instituțiuni filosofice (vol. III) – Filosofia morală
Autor(i): Vasile Lucaciu
Nr. pagini: 282 pagini
Editura: Eikon
Este generală plângerea celor buni, că în zilele noastre spiritul g enerației mai tinere e corupt prin erorile veacului, caracterele sunt vătămate în rădăcina lor prin desfrânarea și libertinajul moravurilor. Cauza relelor acestora zace în perversiunea disciplinelor filosofice, care în logică proclamă scepticismul, în metafizică apără materialismul, în etică se închină egoismului și apoi în dreptul natural nu se sfiesc a enunța teza teribilă, „ubi vis, ibi ius”. Cu asemenea principii nu se poate edifica palatul fericirii omenești, nu se poate înnobila natura rațională a omului, ci din contra, se prepară pieirea rușinoasă a societății saturate cu atare idei și învățături eronate.” Vasile Lucaciu
„Granițele naționale au fost trasate cu sânge, iar faptul că ne incomodează teoretic cruzimea acestei formule nu-i clintește cu nimic veritatea. Înainte de a fi transformat în instrument ideologic sau politic, adevărul trebuie cunoscut ca fapt. Din această pricină, pentru a onora idealul adevărului, mai presus de care nu se poate așeza nicio știință, trebuie să ne impunem nouă și celor care sunt interesați de tema noastră, acest principiu metodologic: înapoi la evenimente, înapoi la context (…) La origine, orice națiune este încarnarea unui mit social, și de aceea expresia cea mai complexă a sensului istoric al comunității etnice. În Anul Centenarului Marii Uniri, trebuie spus că preotul Vasile Lucaciu a fost pe toată durata vieții lui unul dintre cei mai activi luptători ardeleni pentru eliberarea românilor de sub administrația austro-ungară și alipirea Transilvaniei la România, iar figura lui eroică nu este și nu poate deveni obiectul unor exerciții de bagatelizare, ci merită tratată cu reverență și lăsată în panteonul în care și-a câștigat locul printr-o viață integral dedicată emancipării naționale.” Vianu Mureșan
„După aproape un secol de uitare, lansăm câteva interogații: Care ar fi șansa acestei minunate filosofii neotomiste să intre în jocul exegezelor actuale? Care ar fi șansa validării sale, între „Poveștile” noastre despre relația dintre Noi și Ființă? Desigur, Aventurile adevărurilor continuă. Construcția acestui discurs al Ideii este deschis.” Petru Dunca
-
Instituțiuni filosofice (vol. II) – Metafizica
Autor(i): Vasile Lucaciu
Nr. pagini: 282 pagini
Editura: Eikon
Este generală plângerea celor buni, că în zilele noastre spiritul g enerației mai tinere e corupt prin erorile veacului, caracterele sunt vătămate în rădăcina lor prin desfrânarea și libertinajul moravurilor. Cauza relelor acestora zace în perversiunea disciplinelor filosofice, care în logică proclamă scepticismul, în metafizică apără materialismul, în etică se închină egoismului și apoi în dreptul natural nu se sfiesc a enunța teza teribilă, „ubi vis, ibi ius”. Cu asemenea principii nu se poate edifica palatul fericirii omenești, nu se poate înnobila natura rațională a omului, ci din contra, se prepară pieirea rușinoasă a societății saturate cu atare idei și învățături eronate.” Vasile Lucaciu
„Granițele naționale au fost trasate cu sânge, iar faptul că ne incomodează teoretic cruzimea acestei formule nu-i clintește cu nimic veritatea. Înainte de a fi transformat în instrument ideologic sau politic, adevărul trebuie cunoscut ca fapt. Din această pricină, pentru a onora idealul adevărului, mai presus de care nu se poate așeza nicio știință, trebuie să ne impunem nouă și celor care sunt interesați de tema noastră, acest principiu metodologic: înapoi la evenimente, înapoi la context (…) La origine, orice națiune este încarnarea unui mit social, și de aceea expresia cea mai complexă a sensului istoric al comunității etnice. În Anul Centenarului Marii Uniri, trebuie spus că preotul Vasile Lucaciu a fost pe toată durata vieții lui unul dintre cei mai activi luptători ardeleni pentru eliberarea românilor de sub administrația austro-ungară și alipirea Transilvaniei la România, iar figura lui eroică nu este și nu poate deveni obiectul unor exerciții de bagatelizare, ci merită tratată cu reverență și lăsată în panteonul în care și-a câștigat locul printr-o viață integral dedicată emancipării naționale.” Vianu Mureșan
„După aproape un secol de uitare, lansăm câteva interogații: Care ar fi șansa acestei minunate filosofii neotomiste să intre în jocul exegezelor actuale? Care ar fi șansa validării sale, între „Poveștile” noastre despre relația dintre Noi și Ființă? Desigur, Aventurile adevărurilor continuă. Construcția acestui discurs al Ideii este deschis.” Petru Dunca
-
Instituțiuni filosofice (vol. I) – Logica
Autor(i): Vasile Lucaciu
Nr. pagini: 282 pagini
Editura: Eikon
Este generală plângerea celor buni, că în zilele noastre spiritul g enerației mai tinere e corupt prin erorile veacului, caracterele sunt vătămate în rădăcina lor prin desfrânarea și libertinajul moravurilor. Cauza relelor acestora zace în perversiunea disciplinelor filosofice, care în logică proclamă scepticismul, în metafizică apără materialismul, în etică se închină egoismului și apoi în dreptul natural nu se sfiesc a enunța teza teribilă, „ubi vis, ibi ius”. Cu asemenea principii nu se poate edifica palatul fericirii omenești, nu se poate înnobila natura rațională a omului, ci din contra, se prepară pieirea rușinoasă a societății saturate cu atare idei și învățături eronate.” Vasile Lucaciu
„Granițele naționale au fost trasate cu sânge, iar faptul că ne incomodează teoretic cruzimea acestei formule nu-i clintește cu nimic veritatea. Înainte de a fi transformat în instrument ideologic sau politic, adevărul trebuie cunoscut ca fapt. Din această pricină, pentru a onora idealul adevărului, mai presus de care nu se poate așeza nicio știință, trebuie să ne impunem nouă și celor care sunt interesați de tema noastră, acest principiu metodologic: înapoi la evenimente, înapoi la context (…) La origine, orice națiune este încarnarea unui mit social, și de aceea expresia cea mai complexă a sensului istoric al comunității etnice. În Anul Centenarului Marii Uniri, trebuie spus că preotul Vasile Lucaciu a fost pe toată durata vieții lui unul dintre cei mai activi luptători ardeleni pentru eliberarea românilor de sub administrația austro-ungară și alipirea Transilvaniei la România, iar figura lui eroică nu este și nu poate deveni obiectul unor exerciții de bagatelizare, ci merită tratată cu reverență și lăsată în panteonul în care și-a câștigat locul printr-o viață integral dedicată emancipării naționale.” Vianu Mureșan
„După aproape un secol de uitare, lansăm câteva interogații: Care ar fi șansa acestei minunate filosofii neotomiste să intre în jocul exegezelor actuale? Care ar fi șansa validării sale, între „Poveștile” noastre despre relația dintre Noi și Ființă? Desigur, Aventurile adevărurilor continuă. Construcția acestui discurs al Ideii este deschis.” Petru Dunca