Editura de carte

Autor(i): NICOLAE IORGA

Nr. pagini: 496 pagini

An: 2021

Editura: Paul Editions

Lucrarea lui N. Iorga, Histoire de la Vie Byzantine, Empire et civilisation, d’apres les sources, apare cu aceeasi mandra discretie privind scopul si limitele explorarii intreprinse: o vasta confruntare si un dialog cu izvoarele. Este o cautare, pas cu pas, si nu lipsita de intrebari, o luare de atitudine in fata unor manifestari colective sau individuale, o marturisire de principii si de sentimente, o oglindire miscata si o rasfrangere prin prisma unei sensibilitati de luptator si de artist.

Cititorul ce se apleaca asupra acestor pagini va urmari, odata cu viziunea ce i se propune, si vibrarea umana a undelor care i-o recompun, stiind bine ca orice opera este o cristalizare a unui moment determinat de coordonatele sale, si ca o lectura fidela este o transpunere in timp.

De aceea nu a putut fi vorba nici o clipa de o „aducere la zi” a studiului. Orice asemenea incercare ar fi constituit un fel de falsificare a datelor initiale ale cercetarii expuse. I s-au adus textului doar cateva mici indreptari de amanunt, pe care le-ar fi facut autorul daca ar fi avut ragazul sa mai ia in mana studiul publicat in 1934. Pentru inlesnirea cititorilor au fost adaugate, cu prilejul traducerii, unele note lamuritoare care sa le ingaduie sa recunoasca evenimentele si oamenii ce le rasar in cale, sau sa nu piarda sirul atunci cand evocarea unor imprejurari din momente diferite se impleteste uneori mai enigmatic pentru cei nepreveniti. Traducerea a cautat sa fie cat mai transparenta spre a pastra cuvantului viu ritmul insusi al rostirii sale. – Traducatoarea Maria Holban (eleva a profesorului Nicolae Iorga)

Autor(i): HEINRICH SCHLIEMANN

Nr. pagini: 416 pagini

An: 2022

Editura: Paul Editions

Troia. Orasul care a constituit teatrul razboiului dintre ahei si asiatici a constituit visul din copilarie al lui Schliemann, dar mai mult decat atat, a constituit intruchiparea completa a imaginii pe care acesta si-o facea despre civilizatia greaca. In ultima instanta, poemele homerice servisera drept model etic si literar intregii civilizatii grecesti din perioada arhaica si pana la sfarsitul ei si fusesera transmise ca atare Romei. Schliemann nu gresea cand vedea in ele chintesenta antichitatii clasice. Dar ceea ce, dincolo de cautare, a dat o deosebita valoare descoperirii lui Schliemann a fost faptul ca pentru prima data, fara niciun fel de indicatii topografice, fara documente scrise, un arheolog, bizuindu-se numai pe mijloacele acestui gen de cercetare – si trebuie spus in treacat, aceste mijloace Schliemann mai degraba le intuise decat le invatase – a izbutit sa localizeze si sa descopere una dintre acele statiuni enigmatice, careia numai o traditie literara adesea confuza, totdeauna insuficient de precisa, ii mai pastrase amintirea.

Autor(i): Marta Trancu-Rainer

Nr. pagini: 320 pagini

An: 2021

Editura: Paul Editions

Marta Trancu-Rainer (1875-1950) a fost prima femeie chirurg din Romania, medic obstetrician de seama din prima jumatate a secolului XX.

Mobilizata in Primul Razboi Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase interventii chirurgicale prin care a salvat sute de vieti. A condus, concomitent, Spitalele „Coltea”, cel al „Scolii de Poduri si Sosele”, precum si Spitalul de Chirurgie instalat in Palatul Regal, la cererea Reginei Maria. „Cele doua erau mereu impreuna in marile spitale si in spitalele de campanie, in mijlocul ranitilor de razboi” (dr. V.T. Terentiu). Suferind o plaga infectata din cauza deselor expuneri la infectiile ranitilor, Regina a fost operata la mana de catre prietena sa.C.I. Parhon spunea: „Marta este nu numai o profesionista de o rara valoare si constiinciozitate, dar si o lucratoare de elita pe terenul publicisticii medicale si in special pe acela al biologiei”.

S-a luptat toata viata pentru recunoasterea statutului profesional al femeilor in interiorul breslei medicale. Si-a castigat respectul Familiei Regale, devenind medicul curant al reginelor Romaniei.

S-a confruntat cu multe probleme si opozitii din partea colegilor, nefiind acceptata drept chirurg, pentru ca era femeie. Reuseste, totusi, sa profeseze. Se casatoreste in anul 1903 cu Francisc I. Rainer, celebru anatomist si antropolog, intemeietorul Institutului de Antropologie din Romania si se muta definitiv la Bucuresti.

Dupa razboi isi continua activitatea profesionala ca medic chirurg la spitalul Colentina din Bucuresti, precum si cercetarile desfasurate alaturi de sotul sau.

Nr. pagini: 448 pagini

An: 2021

Editura: Paul Editions

Arta de a guverna nu este numai o arta de a face, dar si arta de a te preface. Principele, spune Machiavelli, nu e necesar sa aiba toate calitatile pe care oamenii le pretuiesc ca facand podoaba domnitorului, dar e necesar sa para ca le are.

Coruperea Statului incepe cu slabirea simtului de legalitate atat la guvernanti cat si la guvernati: fie ca cei care fac legile nu le aplica drept, fie ca cei pentru care sunt facute le eludeaza. Nu e pilda mai rea intr-o republica decat sa faci o lege si sa nu o observi, mai ales cand nu e observata de cei care au facut-o. Legile pot fi oricat de bune; daca nu sunt observate, ori nu sunt observate decat cand sunt comode, Statul e bolnav. Un semn sigur al coruptiei incipiente este contrastul intre legile bune si relele obiceiuri. La aceeasi disolutie duce si slabirea simtului de solidaritate intre cetateni.

Un conducator cum e mai bine: sa fie iubit sau temut? Desigur oricine ar dori sa fie si iubit si temut. Dar amandoua nu pot merge totdeauna impreuna. Si daca e de ales, care din doua? Data fiind natura perversa a oamenilor, temerea e mai sigura decat iubirea. Legatura din iubire se rupe lesne, cand interesul propriu al obligatului este in joc; pe cand temerea, nascuta din frica de pedeapsa, e mai trainica si mai eficace.

Ca sa fii iubit nu depinde numai de tine, dar mai ales de ceilalti; ca sa fii temut depinde mai ales de tine. Principele trebuie insa sa se faca temut in asa fel incat daca faptele lui nu-i aduc iubire sa nu-i aduca nici ura, dar mai presus de orice sa se abtina de la bunul altuia; caci oamenii uita mai curand moartea parintilor decat pierderea averii…

Autor(i): CHRISTIAN G. CIOMAC

Nr. pagini: 320 pagini

An: 2021

Editura: Paul Editions

Intr-o povestire istorica, ca aceasta pe care v-o prezint, este foarte greu sa se gaseasca ceva original.

Faptele si elementele istorice sunt rigide si riguros fixate in cadrele istoriei, asa ca a trebuit sa le iau cum le-am gasit.

Iar partea anecdotica, aceea care agrementeaza si usureaza citirea, am cules-o dupa izvoare autentice din nenumarate carti straine originale sau in traducere din englezeste si italieneste in limba franceza si germana.

Asa ca aceasta carte este numai o talmacire in romaneste a ceea ce s-a scris si comentat asa de mult in alte limbi, straine, despre familia de mare renume istoric Borgia.

O povestire facuta cu grija adevarului dupa nenumarate biografii si studii istorice aparute in tarile apusene.

Pentru toti aceia care nu au la indemana acele carti, pentru toti aceia care citesc mai cu seama carti romanesti si pentru toti acei care prefera o sinteza unui studiu arid de specialitate, le ofer aceasta lucrare a mea.

Buna sau rea. Cum veti gasi-o.

Autor(i): Lucreția Carandino-Platamona

Nr. pagini: 304 pagini

An: 2022

Editura: Paul Editions

Îmi ceri să spun publicului românesc impresia pe care mi-o lasă lectura paginilor d-tale despre Carmen-Sylva. Ceea ce reţin în primul rând din fericita evocare a Reginei-poete este tocmai lirismul care ţi se pare că domină personalitatea ei. Carmen Sylva a fost într-adevăr o mare, o adevărată poetă. Caracterul de poetă i-a permis să trăiască în afară şi deasupra unei realităţi pe care totuşi o ştia topi într-o viziune limpede. De aici vine şi darul ei pe care nu mă pot împiedica să-l numesc profetic, un dar pe care poezia adânc simţită îl face aleşilor ei, punându-i în comunicaţie ocultă cu viitorul. Victor Hugo, într-un poem celebru, presimţea existenţa aeroplanului şi releva chiar anumite amănunţimi tehnice în legătură cu această invenţie modernă. Natura profetică a poetului se confirmă de altminteri prin mărturiile multora dintre ei: exemplul lui Dante rămâne însă cel mai tipic în aceasă privinţă.

Carmen Sylva a prevăzut astfel numeroase evenimente, pe care le trăim astăzi cu toţii. Ea s-a înfricoşat cu anticipaţie de tulburările care cutropesc viaţa şi moravurile vremii noastre. Din aceste presimţiri ea trăgea o lecţie de indulgenţă şi de bunătate, calităţi neuitate ale rolului ei de Suverană iubită.

Şi-a iubit ţara şi a ştiut s-o ajute şi s-o pună în valoare în toate împrejurările. Paginile d-tale dovedesc aceasta îndeajuns, precum şi dragostea Reginei pentru ţăranul nostru artist şi poet el însuşi, pentru toţi oropsiţii soartei, pe care aşa de nobil i-a ocrotit. D-ta arăţi toate aceste binefaceri într-un chip convingător şi vor trebui să-ţi aducă mulţumiri toţi cei care au păstrat intactă amintirea unei Suverane adorabile, cu suflet mare şi curat de inspirată.

Elena Văcărescu