Editura de carte

Autor(i): Dan Gîju

Nr. pagini: 286 pagini

An: 2018

Editura: Favorit

Adunate pentru întâia oară în volum, portretele, interviurile, microstudiile şi eseurile relative la cei mai temerari dintre „şoimii” de ieri ai armatei româ­ne – pe patru dintre aceştia autorul având şansa să-i întâlnească personal –, cărora li se adaugă un calup de documente din arhive şi câteva portrete foto menite să completeze, fie şi la nivel de sugestie, galeria aşilor, a marilor maeştri ai manşei şi, nu în ultimă instanţă, a eroilor Aeronauticii Regale, demonstrează cu asupra de măsură, că deşi înfrântă la finele conflagraţiei mondiale, România a avut profesionişti redutabili care, atunci când teh­nica le-a permis, s-au bătut de la egal la egal cu cei mai bine plătiţi „mercenari” ai lumii, indiferent că au fost ruşi, ameri­cani, britanici sau chiar germani și unguri pe finalul războiului. Se regăsesc așadar, creionați de o manieră aparte, piloții de război Constantin „Bâzu” Cantacuzino („Grecu”), Dem. Ben. Cârâc („Tătusu”), Florea Chifulescu („Călăul”), Ioan Di Cesare, Ion Dobran („Fachiru”), Alexandru „Dudu” Frim, Vasile „Chiţu” Gavriliu, Alexandru „Alecu” Şerbănescu, Sorin Tulea și, nu în ultimul rând, Dan Vizanty („Mon cher”).

Autor(i): Dan Gîju

Nr. pagini: 296 pagini

An: 2014

Editura: Favorit

Chiar dacă nu au apucat să facă istorie, „vânătorii negri” – cum au fost denumiţi, conspirativ, membrii formaţiunii comandate de Sturmbannfuhrer-ul Ion Tobă-Hatmanu, din cadrul Jagdwerband Kommando Skorzeny, în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial –, aceştia nu sunt închipuirea autorului… Cartea de faţă demonstrează că „vânătorii negri” au existat în realitate, ba mai mult, s-au aflat la mai puţin de o lovitură de gong de rolul vieţii lor. Este vorba despre 20 de specialişti în spionaj, sabotaj şi diversiune – numiţi şi „terorişti”, din perspectivă inversă, desigur –, instruiţi într-o şcoală specială de la Rückersdorf (Austria) de şapte „profesori”, în intervalul 24 ianuarie–1 aprilie 1945, care, la rândul lor, într-o a doua fază, la castelul Schönborn, începuseră pregătirea altor 60 de elevi (cursanţi), marea majoritate români, surprinşi de lovitura de palat din 23 august 1944 la studii (îndeosebi la aviaţie şi transmisiuni) în Germania nazistă, cu toţii urmând să fie lansaţi, în cadrul Operaţiunii Wervolf, în spatele liniilor sovietice, cu misiuni specifice trupelor de comando, plan abandonat în ultimul moment (6 mai 1945), la ordinul transmis prin radio de amiralul Karl Dönitz, din cauza ocupării aproape în totalitate a Germaniei, fapt ce le-ar fi permis Aliaţilor justificarea eventualelor represalii împotriva populaţiei civile şi a prizonierilor.