-
Skorzeny. Cel mai periculos om din Europa
42,00 leiAutor(i): CHARLES WHITING
Nr. pagini: 168pagini
An: 2016
Editura: Miidecarti
Biografia militară a lui Otto Skorzeny, omul care a reușit, prin misiunile sale de comando, să schimbe cursul celui de-al Doilea Război Mondial. Printre realizările lui, din timpul războiului și după război, pot fi menționate pe scurt: salvarea lui Mussolini din închisoarea sa montană, răpirea fiului amiralului Horthy, dictatorul Ungariei din timpul războiului, crearea uneia dintre cele mai mari lovituri ale războiului în timpul Bătăliei de la Bulge, o scurtă aventură cu Eva Peron și o încercare de a-l șantaja pe Winston Churchill. Eisenhower l-a declarat „cel mai periculos om din Europa”.
-
Am Zburat Pentru Fuhrer
42,00 leiAutor(i): HEINZ KNOKE
Nr. pagini: 180 pagini
An: 2017
Editura: Miidecarti
Heinz Knoke a fost unul dintre remarcabilii piloţi de vânătoare germani din al Doilea Război Mondial, iar relatarea sclipitoare a experienţelor sale a devenit o lucrare clasică în rândul memoriilor aviatorilor, reprezentând o replică de succes la numeroasele însemnări ale piloţilor Aliaţilor.
Knoke a intrat în Luftwaffe la izbucnirea războiului, devenind în cele din urmă comandant al unei aripi de vânătoare. Pilot de vânătoare curajos şi îndemânatic, a efectuat peste două mii de zboruri şi a doborât cincizeci şi două de avioane inamice. A efectuat peste patru sute de misiuni operative înainte de a fi schilodit într-o uluitoare „ultimă bătălie” care a avut loc la sfârşitul războiului. A primit Crucea de Cavaler pentru succesele sale.
-
Lichidați-l pe Mareșal
42,00 leiAutor(i): FLORIAN BICHIR
Nr. pagini: 190 pagini
An: 2019
Editura: Miidecarti
“Un atentat politic, mai puţin cunoscut şi analizat de istoriografie, fusese planificat şi urma să se producă la sfârşitul lunii iunie 1944. Ţinta acestuia era mareşalul Ion Antonescu, adică persoana care, la acea dată, îndeplinea funcţia de conducător al statului român.
În noaptea de 28 spre 29 iunie 1944, a fost lansată o echipă formată din şapte legionari (3 ofiţeri, 2 subofiţeri şi 2 radio-telegrafişti) în apropiere de staţiunea Olăneşti-Vâlcea, într-o zonă muntoasă, prielnică unei astfel de operaţii.
-
Stalingrad 1942-1943
42,00 leiAutor(i): TORSTEN DIEDRICH
Nr. pagini: 146 pagini
An: 2021
Editura: Miidecarti
Scrisă în baza unor noi documente de arhivă, cartea STALINGRAD 1942-1943 încearcă să lămurească, pe cât se poate, cele mai importante momente ale celei mai importante bătălii din al Doilea Război Mondial, bătălia care a schimba pentru totdeauna cursul războiului.
-
Kursk Vol.1
42,00 leiAutor(i): VALERIY ZAMULIN
Nr. pagini: 142 pagini
An: 2022
Editura: Miidecarti
Studiul de față reprezintă o încercare inițială de a efectua o analiză completă a bătăliei de tancuri de la Prokhorovka, de a determina locul în bătălia generală de la Kursk, de a expune zilnic cursul operațiunilor de luptă, de a vorbi despre tragedia Corpului de tancuri „Stalingrad” al Gărzii a 5-a, al cărui încercuire, la 6 iulie 1943, a prezis într-o măsură semnificativă sosirea inamicului la a treia linie de apărare pe axa Prokhorovka, precum și pentru a defini mai exact locul unde a avut loc bătălia de la Prokhorovka. În cele din urmă, acest studiu încearcă o nouă evaluare a bătăliei și impactul acesteia asupra rezultatului întregii operațiuni defensive a Frontului Voronej.
-
Nicolae Trohani. Aghiotantul lui Eugen Cristescu Vol. 1
42,00 leiAutor(i): GEORGE TROHANI
Nr. pagini: 172 pagini
An: 2019
Editura: Miidecarti
La 1 septembrie 1939, Polonia este invadată de trupele germane şi începe al Doilea Război Mondial. Peste două săptămâni, U.R.S.S.-ul ocupă jumătatea cealaltă, de răsărit, a Poloniei şi astfel dispare o ţară. Europa este într-o continuă incertitudine politică şi militară. Se fac pregătiri de război de către toată lumea, deşi politicienii declară contrarul. România nu face excepţie. Se organizează pe noi baze Serviciul Special de Informaţii (SSI) şi serviciile de Cruce Roşie.
În această atmosferă redăm câte ceva din activitatea a doi soţi – Liliane şi Nicolae Trohani – ce şi-au slujit ţara aşa cum au crezut ei de cuvinţă în momente de cumpănă.
La redactare ne-am folosit de agendele cu însemnări zilnice ale lui Nicolae Trohani (NT – când le transcriem), ale Irmei Eremie (mama Lilianei) (IE – când le transcriem) şi de corespondenţa purtată între ei. Părţile cuvintelor reîntregite le-am pus între paranteze (), iar ceea ce am crezut de cuvinţă că nu trebuie transcris am înlocuit cu trei puncte (…)
Din timpul războiului, în special din anii 1941-1943, s-au păstrat mai multe scrisori şi cărţi poştale trimise sau primite din partea celor dragi, toate trecute prin Cenzura militară din timp de război, interesante şi din punct de vedere filatelic. În cuprinsul lor se confirmă primirea unor trimiteri, se cer ştiri despre membrii familiei – pe care nu le vom transcrie în cele ce urmează – sau se fac referiri la viaţa de zi cu zi de pe front. Bineînţeles nu se dau informaţii cu caracter militar. Majoritatea sunt trimise de soţ, Nicolae Trohani, în familie Puffi (scris Pufi sau Pouffy), de pe front.
Sunt însemnări ale unor oameni ce doreau a rămâne Oameni în plin război – de aceea se fac puţine menţiuni la fapte de arme, la luptele şi politica momentului. Sunt preocupări intelectuale şi sentimentale, ale unor oameni ce se iubesc şi se respectă.
-
Voluntarii români din Waffen-SS
42,00 leiAutor(i):Carlos Caballero Jurado, Richard Landwehr
Nr. pagini: 309 pagini
An: 2022
Editura: Favorit
„Prin ce este interesantă lucrarea de faţă? În primul rând, prin faptul că abordează o temă aproape total ignorată de istoriografia românească. […] În al doilea rând, cartea ne aduce mărturii la care altminteri cititorul din România n ar fi avut acces. Avem, astfel, alături de bibliografia oficială, punctul de vedere al celeilalte părţi, evenimentele din preajma şi din timpul războiului privite mai ales prin prisma militanţilor Gărzii de Fier. Fiindcă autorii şi au sprijinit în bună măsură cercetarea lor pe aceste surse – materialul istoric şi memorialistic provenit de la reprezentanţii Legiunii. Care sunt influenţaţi de sentimente şi interese partizane în relatarea evenimentelor.” (Ion Aramă, 1998)
„Atitudinea şi activităţile acestei preţioase avangarde (Armata Naţională de Eliberare, a Guvernului de la Viena, n.ed.) s-au dovedit pe deplin îndreptăţite când lumea a putut în sfârşit să vadă cum arăta în realitate regimul comunist care tortura România, cu prilejul dramaticei căderi a lui Ceauşescu. Barbara camarilă comunistă care strangula ţara a fost în sfârşit zdrobită, dar nu fără ca mai întâi să fi adus durerea şi mizeria a milioane de fiinţe. Trupele române din Waffen-SS au făcut parte dintr o mare încercare de a evita toate acestea, luptând contra unui pericol care ameninţa să se extindă în toată lumea. Eforturile şi faptele lor sunt demne de a fi păstrate şi amintite.” (Carlos Caballero&Richard Landwehr, 1993)
„Între Voluntarii români din Waffen-SS și Armata Națională Română a Guvernului de la Viena (1944–1945), cum a mai apărut, sau pur și simplu Armata Națională: reeditare după «Romanian Volunteers of the Waffen-SS», titlu avansat de însuși traducătorul Ion Aramă, am preferat varianta originară în traducerea noastră, mai aproape și de spiritul autorilor înșiși, dar și de realitatea practică, din teren, de la data derulării evenimentelor. Oricum ar fi însă, important e că avem o carte frumoasă, foarte bine scrisă, cu simpatie pentru soldatul român, în genere, prins ca de atâtea alte ori în multiseculara sa existență între două fronturi. O carte bine documentată care, dincolo de coloratura ideologică în care cititorul mai puțin inițiat o poate recepta, completează la modul decent și convingător o pagină – ocultată până recent – din istoria noastră militară.” (Dan Gîju, 2022)
-
Jurnal de război și de pace. Memorialul din Siberia
42,00 leiAutor(i):Ion Tobă-Hatmanu
Nr. pagini: 434 pagini
An: 2014
Editura: Favorit
Autentic „om al frontului”, desemnat de către generalul german Helge Auleb drept „cel mai indicat a conduce şi executa acţiunile de distrugere a partizanilor din Munţii Iaila” în al Doilea Război Mondial, supranumit „Hatmanu” fiindcă, în 1940, veghease ca mormântul voievodului Ştefan cel Mare să rămână în hotarul de nord-est al României, Ion Tobă va fi capturat de sovietici într-o ambuscadă, în 1948, la Bucureşti, în plină pace, pe când era transportat către închisoarea Jilava, judecat de urgenţă ca „spion german” – întrucât făcuse parte din Jagdverband Kommando Skorzeny, cu gradul de Sturmbannführer – şi condamnat la moarte, pedeapsă comutată ulterior în 25 de ani de muncă silnică în lagărele din Siberia. Scăpat cu viaţă din Gulag în 1956, după mari peripeţii (descrise în partea a II-a a cărţii de faţă), închis apoi de comuniştii români pentru încă aproape zece ani şi eliberat în 1964 doar ca să fie urmărit non-stop de Securitate – care îi va confisca până şi „amintirile”, ţinându-le sub obroc din interese de stat, ca să protejeze imaginea imperiului sovietic –, Ion Tobă-Hatmanu se dezvăluie azi, la o jumătate de veac din momentul în care a început să-şi pună pe hârtie povestea vieţii, în toată dimensiunea şi drama lui, de veritabil erou al unei armate uneori învinse, dar niciodată îngenuncheate.
-
Pumnul de fier. Confesiunile colonelului Gheorghe Cojocea, fost Leutnant în Wehrmacht
42,00 leiAutor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 360 pagini
An: 2014
Editura: Favorit
Pumnul de fier urmează memoriile unui român ajuns să lupte, sub steagul Wehrmacht-ului, la Kursk (vara anului 1943), în cea mai mare bătălie de blindate din istoria războaielor lumii. Copilăria din sudul Moldovei, cei opt ani de liceu militar de la Cernăuţi, anii de studii din Germania lui Hitler, cele o sută de zile de front, ca simplu tanchist, în prima linie de luptă, iubirile şi trăirile acestui fascinant „personaj” care a fost colonelul Gheorghe Cojocea (1922–2012), inserate aici într-un stil fluent şi savuros, foarte accesibil, recomandă această carte, conform comentariilor internauţilor care au citit prima ediţie, din 2003, în ciuda unor descrieri care amintesc de exagerările lui Sven Hassel, drept o „lectură obligatorie pentru oricine este interesat de al Doilea Război Mondial”.
-
Secolul tanchiștilor. Publicistică, note de lector și confesiuni
42,00 leiAutor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 408 pagini
An: 2019
Editura: Favorit
Axată pe articolele din presa militară și din revistele de informare istorică publicate în intervalul 1998–2010, cu deosebire, autorul acoperă, practic, prin detaliile de conținut, un întreg secol reprezentativ pentru arma tancuri în România, practic din 1919, când armata română a fost dotată cu primele „care de luptă” de producție franceză și până azi, în „era” tancului românesc modernizat cu numele de cod „Bizonul”. O carte omagială pentru tanchiștii români, în același timp însă una de cultură generală pentru oricine este interesat de această redutabilă armă al cărui sfârșit este „cântat” de mulți teoreticieni, dar care continuă să-și facă datoria pe câmpul de luptă inclusiv azi, când se vorbește tot mai mult de război hibrid, război cibernetic, războiul dronelor etc.
-
Umbrele lui Polifem. Arhetipuri ale transformării în spiritualitatea europeană
42,00 leiAutor(i): Adriana Claudia Cîteia
Nr. pagini: 288 pagini
Editura: Cetatea de Scaun
Aventura cunoașterii de sine implică întoarcerea constantă la mit. În scena interioară, Eroi, Magicieni, Monștri, bătrâne Ursitoare își spun poveștile, cu chipurile îmbujorate de focul blând al rațiunii. Nimeni n-a întâlnit vreodată un satyr; și totuși, toți am primit în dar măștile lui Pan. Nimeni n-a întâlnit vreodată un Ciclop; și totuși… “Nimeni” l-a orbit pe Polifem.
***
(fragment)
„Contractele lui Ulysse”[1], exercițiile „viitorului dominat”[2] sau „autonomiei precedente”[3] sunt încercări de anticipare a metamorfozei identitare, și de corectare a tendințelor de malformare identitară sau de prevenire a consecințelor acesteia prin „cenzurarea sinelui”[4].
Contractele lui Ulysse ca formă de autocontrol și prevenire a unor acțiuni care ar avea consecințe negative în plan moral individual, dar și colectiv au fost inspirate din episodul homeric al întâlnirii dintre eroul de la Troia și Sirene. Făpturi hibride, magice, sirenele îi seduceau pe corăbieri cu melodicitatea cântecelor lor, și îi atrăgeau în largul mării, departe de orice punct de reper. Ulysse și eroii care îl însoțeau pe drumul de întoarcere spre Ithaca s-au legat de catarg pentru a nu ceda irezistibilelor chemări.
Episodul homeric al întâlnirii cu Sirenele poate fi interpretat în sensul importanței autocunoașterii ca modalitate de cenzurare a dorințelor și pasiunilor proprii, cu ajutorul rațiunii (metafora catargului). Autocunoașterea reprezintă, în parabola homerică singura modalitate de anticipare și de evitare, de prevenire a acelor acțiuni subiective cu consecințe negative asupra itinerariului existențial.
Metamorfoza identității, ca și profilaxia acesteia nu exclud trăsăturile persistente ale personalității. Metamorfoza ar putea fi definită ca variațiune pe aceeași structură arhetipală identitară, sau ca alteralizare a identității.
Anticipând metamorfoza identitară, precum și eventualele riscuri de natură nosologică, se poate încerca un control al acesteia printr-un set de măsuri prestabilite, cu caracter individual, numit „Contractele lui Ulyse”. Contractele lui Ulyse au dimensiunea unei dileme etice mai ales în cazul în care pun în pericol autonomia individului, capacitatea sa de a-și exersa libertatea de decizie. În această analiză poate interveni și problema autenticității individuale, cu care contractele lui Ulyse intră în contradicție. Deciziile privitoare la metamorfozele identitare trebuie înțelese ca forme de manifestare a autonomiei individuale și nu ca o sumă de măsuri, impuse din exterior cu scopul de a asigura persistența anumitor trăsături de caracter.
Sunt nebun– în sistemul de referință al lumii, sunt înțelept– în sistemul de referință creștin. Asumarea identității parepidemice este rezultatul lecturii textului biblic, prin urmare, al inserției unor gânduri de împrumut. În experiența individuală, încercarea de a stabili implicarea personală în înțelegerea unui subiect, eșuează. Inserția gândului este o formă de eliberare de sub presiunea deliberării, dar și expresia unui refuz, a unui abandon, a punerii pe seama unui tip de gândire străin, a unui eșec în construirea identității autonome.
-
Originile decalajului nostru față de Occident
42,00 leiAutor(i): Dan Velicu
Nr. pagini: 358 pagini
Editura: Cetatea de Scaun
Structurile definitivate în secolul XIX – fie economice, fie sociale – au fost atât de puternice, încât nici politicile anilor 1920, nici revoluția industrială din anii 1960-1970 și nici ultimii 26 de ani nu au reușit să le schimbe în substanța lor.
La 10 ani de la aderarea la Uniunea europeană, România continuă să fie o societate polarizată extrem, care, în pofida unei „creșteri economiceˮ zgomotos clamate, nu reușește să atingă un nivel superior de „dezvoltare economicăˮ.
Asemenea Vechiului regat de la 1914, societatea este fracturată în două lumi complet diferite, care par să nu se întâlnească vreodată, și probabil că nici nu se întâlnesc.
Cel puțin jumătate din populația țării trăiește în continuare într-o economie autarhică, iar cealaltă jumătate se regăsește într-o altă economie, dar o economie extrem de dependentă de piața externă.
Chiar dacă este evident astăzi că dependența poate produce și creștere economică, asistăm la un real paradox al unei economii periferice: pe de o parte, România este pe cale să devină o putere europeană în sfera IT-ului sau chiar a unui sector de cercetare științifică, dacă avem în vedere celebrul laser de la Măgurele și, pe de altă parte, continuă să se mențină în topul negru al sărăciei, al abandonului școlar și analfabetismului, al serviciilor medicale precare, astfel încât s-ar părea că totul s-a schimbat de la 1900 și, în esență, mai nimic.
Să încercăm, dincolo de ideologii sau populisme proeuropene, să proiectăm alte direcții de evoluție economică – compatibile, de altfel, cu mediul Uniunii din care facem parte –, pentru a revigora piața internă, pentru a introduce în circuit o forță de muncă prost sau complet neutilizată în spațiul rural ar fi o concluzie la care conduce, indirect, textul acestei lucrări.
Altfel, riscăm să rămânem blocați decenii în șir în aceleași structuri, care nu pot să reducă decalajele existente, iar labirintul va rămâne în continuare aparent fără ieșire.