• (0)

    Dimitrie Cantemir

    Autor(i): I. MINEA

    Nr. pagini: 364 pagini

    An: 2023

    Editura: Paul Editions

    Dimitrie Cantemir (1672–1723), fiu al domnului Moldovei își petrece ca și fratele său mai mare Antioh aproape 22 de ani la Constantinopol ca ostatic la turci, garantând domnia tatălui său Constantin Cantemir. Aici își va însuși limbile turcă, persană, arabă, dar și italiană și franceză. Este interest în egală măsură de filozofie și geografie, etică și muzică având cei mai renumiți profesori ai epocii. Astfel, boierii moldoveni își pun speranța în el, chemându-l să ocupe tronul după moartea tatălui său. Nefiind recunoscut de Înalta Poartă unde Brâncoveanu câștigase cauza pentru Constantin Duca – protejatul său. După victoria turcilor de la Stănilești asupra rușilor, Cantemir, împreună cu familia sa, este obligat să părăsească țara stabilindu-se în Rusia, unde Petru cel Mare îi pune la dispoziție o moșie la Harkov, acordându-i titlul de principe serenisim al Rusiei, devenind consilier intim al țarului, calitate în care participă nemijlocit la conducerea țării. Astfel ia contact cu mari personalități politice, diplomatice, științifice și artistice ale Europei, impunându-se tuturor prin erudiția sa. Era considerat ca unul dintre cele mai luminate capete ale epocii (Leibnitz al nostru îl numește Blaga, iar G. Călinescu Lorenzo de Medicii al nostru), iar lucrările sale îl recomandă pentru ca Academia berlineză să îl primească în rândurile sale.

    Despre evenimente ale luptei pentru cucerirea scaunului domnesc dintre familiile Brâncoveanu și Cantemir veți gasi o mulțime de amănunte în paginile acestei minunate lucrări.

    35,00 lei
  • (0)

    Grigoraș Dinicu și Bucureștii lăutarilor de altădată

    Autor(i):  George Sbârcea

    Nr. pagini: 256

    An: 2023

    Editura: Paul Editions

    Autorul acestei reconstituiri biografice l-a cunoscut pe Grigoraş Dinicu, care i-a cântat la radio şi în activitatea sa de local câteva din compoziţiile proprii.

    Acest lucru l-a apropiat de marele violonist şi lăutar, cu care a avut, între anii 1935 şi 1943, mai multe convorbiri despre subiecte de artă şi aspecte ale lăutăriei moderne, reţinute şi folosite, în parte, în povestea vieţii lui.

    A fost aleasă forma povestirii, şi nu aceea a monografiei muzicografice, pentru evocarea împrejurărilor de viaţă şi a artei lui Grigoraş Dinicu, ultimul dintre marii lăutari români de tip vechi, în acelaşi timp însă şi precursorul muzicanţilor-lăutari de concepţie mai evoluată, instruiţi şi deveniţi muzicieni culţi, care fac legătura între două epoci şi două mentalităţi, indicând prin pilda activităţii lor căile de urmat, în lumea de azi, de către membrii unei bresle cu străvechi şi profunde rădăcini în cultura artistică naţională. Pentru o cât mai mare autenticitate, autorul a interogat, timp de câţiva ani, numeroşi muzicieni sau numai melomani, care l-au auzit pe Grigoraş Dinicu cântând şi au colaborat cu el, uneori, fiind astfel în măsură să dea relaţii preţioase, deşi unele dintre ele contradictorii, despre viaţa, opiniile, manifestările şi arta lui. Cu toate contradicţiile, privind îndeosebi datele  calendaristice, toţi au fost unanimi în admiraţia lor fără limită faţă de arta marelui vrăjitor al strunelor şi faţă de felul cum el a stat mereu în serviciul muzicii, al bunului gust artistic, al difuzării cântecului şi jocului popular.

    35,00 lei
  • (0)

    Drumurile Damascului

    AUTOR: Dan-Decebal Gavrilescu

    ANUL APARIȚIEI: 2024

    PAGINI: 222

    EDITURA: Eikon

    Doctorul Dan Gavrilescu este un personaj. Nu numai al acestui, în fond, jurnal, ci al vieții însăși. Un om, rara avis, liber cu orice risc. Liber în viața socială, în cea profesională și liber în credință. Știind însă că libertatea nu survine în existența noastră prima, ci este dintotdeauna urmare a… „Dacă veți rămâne în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenici ai Mei. Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8.31-32). Avem în aceste pagini de jurnal de pandemie, abia transfigurat prin minime disturbări ale numelor și trecerea la persoana a treia, o imagine a unei conștiințe civice și profesionale care mărturisește un adevăr și o imagine ale unei comunități, în sensul de ecclesia. Cum se autocaracterizează, Paul Voiosu este un disident al lumii medicale. „Orice, numai fanatic NU. Doar sigur pe convingerile mele. Pe cine deranjează, azi, Hristos?”. Pe foarte mulți, aș răspunde. Și nu asta a făcut, în fond, de la nașterea Sa în staulul din Bethleem? Autorul nu crede versiunile „oficiale” despre pandemie, după cum nu înghite „pe nemestecate” teoriile la modă, de exemplu cele ecologiste. Se vrea deci un om liber, cum enumeră cu precizie el însuși, ca medic, istoric (iubitor de istorie adică), om al bisericii și om de familie. (Christian Crăciun – Cuvânt însoțitor)

    35,00 lei
  • (0)

    Viața ca un oratoriu

    AUTOR: Paul Constantinescu

    ANUL APARIȚIEI: 2024

    PAGINI: 272

    EDITURA: Eikon

    Muzica este taină, credinţa este taină, iar muzica este credinţă; trebuie să crezi ca să-i poţi simţi binefacerea; necredinciosul nu-i poate împărtă şi darul. Omul care crede o simte cum pricepe vorba, pentru că ea nu e vorbă; şi o are aproape de inimă, nu o pricepe după, dar o intuieşte, îi vede puterea şi expresia ei muzicală, care nu poate fi totuşi nici pământ, nici soare, nici apă, nici foc, nici rău, nici bun; sau poate fi toate deodată. Alţi „pipăitori de gânduri” încearcă să-i pună pietre de moară la picioare, supunând-o tuturor sentimentelor sufleteşti, pe care ei le ştiu şi le numesc, făcând reguli de geniu şi trecându-le în cataloage după categorii: aici este durerea, aici bucuria, aici mila, aici răutatea. Se întreba cândva un om de gust: „aş vrea să ştiu cine, pricepător în muzică, va îndrăzni să-l descifreze pe Bach ca pe o ceaşcă de cafea?”. Ba merg alţii şi mai departe şi schimonosesc un delicat cântecel după fiecare vorbă din text, pe care, spun ei, o traduc exact în muzică. …Nu numai că am utilizat melodii româneşti, dar cel puţin am vrut ca să fie ceva românesc de la început până la sfârşit în ritm, melodie şi armonie, de altfel căutarea acestui românism este singura mea preocupare în muzică şi singurul lucru care poate da azi este studiul cântecului popular şi a muzicii bisericeşti din care trebuiesc scoase toate elementele unei compoziţii culte, melodicul, polifonia care există într-o stare latentă în melodie, ritm şi chiar elemente de formă. (Paul Constantinescu)

    35,00 lei
  • (0)

    Amintiri din pribegia dupa 1848. Vol. 1

    Autor: Ioan Ghica

    Nr. pagini: 256  pagini

    An: 2024

    Editura: Paul Editions

    Cartea cu amintirile lui Ion Ghiea din pribegia de după revoluţia anului 1848, tipărită de autor în 1889, de mult nu se mai afla în comerţ. Lucrarea aceasta nu s-a retipărit în întregime nici cu prilejul editării „Operelor complete“ ale lui Ghica, la „Minerva“, înainte de război (1914-15). Într-adevăr, d. Petre V. Haneș, care a îngrijit cele patru volume ale operelor complete, s-a mulţumit să publice în ultimul volum lămuririle lui Ghica, presărate în întreaga operă, fie la începutul fie în corpul celor 13 capitole din care se compune ea. Dar nici aceste lămuriri, care formează aproape singura contribuţie personală a lui Ghica și care justifică în același timp forma de ,,scrisori către Vasile Alecsandri“ ce o au singuraticele capitole, nu au fost retipărite în întregime, iar unele omisiuni nu pot fi deloc înţelese.

    35,00 lei
  • (0)

    Amintiri din pribegia dupa 1848. Vol. 2

    Autor: Ioan Ghica

    Nr. pagini: 288 pagini

    An: 2024

    Editura: Paul Editions

    Iată urmarea istoriei mele. Bolliac ţi-o fi povestit-o până când ne-am despărţit lângă Caransebeş. Am intrat în acest oraş, cu toate că mi se spunea că pot găsi acolo pe duşman fiindcă voiam să merg la Bem şi altă cale nu aveam. Nu era nici imprudenţă, nici uşurinţă, nici exces de vitejie, ci numai stăruinţa în a îndeplini hotărârea de a ajunge în sfârşit pe Bem, după care alergam de vreo trei săptămâni. După ce m-a lăsat Bolliac, eu am propus ungurului ce ne însoţea de a intra cu mine în oraş, nevrând a expune pe Racoviţă2 şi pe Florescu3. Ungurul a primit. Atunci şi băieţii n-au vrut să mă lase a merge singur şi s-au rugat să le dau voie a veni şi ei. A avut norocire a nu găsi pe vrăjmaş în oraş şi a apuca drum Haţegului, unde, după o cale de un ceas, ajunserăm armata ungurească ce se retrăsese din oraş. M-am întâlnit cu capul ei, contele Lazar, şi merserăm împreună până spre Poarta de fier, câmp vestit de glorie a lui Huniad4 cu turcii. M-am silit în tot chipul să deştept puţină inimă în contele Lazar, care împreună cu armata lui erau foarte demoralizaţi, îndemnându-l ca să ne oprim şi să dăm acolo în acea poziţie minunată o bătaie în cinstea lui Huniad. Dar în zadar îmi fu silinţa. Atunci îi lăsai şi plecai cu soţii mei spre Haţeg.

    35,00 lei
  • (0)

    Însemnările unui belfer

    Autor: Joachim Botez

    Nr. pagini: 307 pagini

    An: 2024

    Editura: Paul Editions

    Joachim Botez este un scriitor puţin cunoscut, mult prea puţin dacă ţinem cont de valoarea sa culturală. A fost un scriitor-călător, un „vagabond”, pornit în lume dintr-un sat de pe malul Bistricioarei. A părăsit locurile natale în urma unui incendiu al casei părinteşti, familia sa mutându-se la Bucureşti, unde Joachim studiază inclusiv la Liceul „Cantemir Vodă”, pe care îl părăseşte însă, devenind învăţător suplinitor în comune din jurul Bucureştiului. O scurtă perioadă a fost  „gardian mâzgălitor de catastife la Închisoarea Văcăreşti”.

    După ce a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti îl găsim profesor la Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, dar şi la alte licee din ţară: la Piteşti, Mizil, Buzău, Olteniţa sau Suceava. Între cele mai importante scrieri ale lui sunt „Însemnările unui belfer”, (apărută pentru prima data în două volume), cu această carte reţinând atenţia criticilor literari Pompiliu Constantinescu şi Eugen Lovinescu (ultimul îl considera „mare prozator în devenire”), apoi publică „Schiţe şi însemnări din şcoala de ieri şi de azi”; „După o jumătate de veac”; „De azi şi de demult”; „Prin Bucureşti odinioară şi astăzi” şi mai multe traduceri.

    „Însemnările unui belfer”, este o serie de povestiri cu tentă memorialistică, uneori nostalgice, alteori cu umor, unde deschizând poarta neuitării, autorul ne îndeamnă să-l întovărășim, să cunoaștem locurile și oamenii, cu bunele și relele lor, care i-au ieșit în cale în călătoria sa în „această lume vremelnică“.

    35,00 lei
  • (0)

    Eterna întoarcere

    Autor(i): Elena Caragiu

    Editura: Palimpsest

    Cartea aceasta, scrisă de fosta soţia a marelui actor, actriţa Elena Caragiu, stabilită în SUA, rememorează traseul unei iubiri de o patimă intensă, cu aură de poveste romantică, dar şi demontează o serie de minciuni şi false legende, descoperindu-ne o “faţă” inedită a lui Toma Caragiu: aceea de îndrăgostit de “rasă”, delicat, sensibil, sentimental, a unui bărbat fascinant, de o candoare şi gingăşie dezarmante. Surpriza pentru cititori va fi la fel de mare ca şi atunci când au lecturat, în urmă cu decenii, volumul Toma Caragiu. Poeme şi alte confesiuni. Ce contează însă cu adevărat este faptul că în această carte, dincolo de o viaţă pasională tumultoasă, cititorul are şansa să descopere modul cum Toma Caragiu îşi pregătea fiecare rol, tensiunea la care trăia pe tot parcursul elaborării lui. De asemenea, de un mare interes sunt consemnările din zilele dramatice ale cutremurului din 1977 când încă se mai spera că pote fi în viaţă. De altfel, Elena Caragiu nu ocoleşte senzaţionalul, ci îl relevă ori de câte ori i se iveşte ocazia, aşa cum procedează şi în comentariul, absolut fabulos, cu privire la propria moarte, întâmplată într-un bar din New York, despre care a aflat dintr-un necrolog publicat de un tabloid din ţară.

    37,00 lei
  • (0)

    Întâlniri cu Aurora

    Autor(i): Mihaela Albu

    Nr. pagini: 174 pagini

    An: 2021

    Editura: AIUS Printed

    Stiu un lucru: ca oricum vei canta, va fi Aurora Cornu, nu altcineva si asta e pentru mine de ajuns. Gandesc ca si pictorul lui Tolstoi din Ana Karenina. Nu stiu care e treapta de valori pe care ne va aseza timpul, dar stiu ca noi amandoi avem ceva de spus care n-a fost spus. – Marin Preda
    In Jurnalul Et in America paginile despre Aurora Cornu sunt si numeroase si esentiale, demne de luat in seama de aceia care scriu aici, in Romania, despre ea. – Iordan Datcu
    Aurora Cornu – un om exceptional, o femeie pe care nu poti sa nu o indragesti si sa nu te simti privilegiat ca poti sta in preajma ei… – Mariana Sipos
    38,00 lei
  • (0)

    Necunoscutul scriitor Virgil Ierunca

    Autor(i): Mihaela Albu și Dan Anghelescu

    Nr. pagini: 292 pagini

    An: 2020

    Editura: AIUS Printed

    Dupa cum se cunoaste, in perioada comunista, nu s-a permis – oficial – sa se vorbeasca despre exil sau sa se scrie despre cartile ori activitatea scriitorilor plecati din tara. Chiar si numele lor erau interzise.
    Daca nu li s-ar reedita azi operele, daca nu am scrie despre acestea, ar insemna sa participam, cu buna stiinta, la ceea ce Virgil Ierunca numise ,,pedagogia uitarii” si chiar ,,voita de clasa a uitarii”.
    De aceea, aceasta carte (a doua in colectia ,,Cartile exilului”) il (re)aduce in atentie pe unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai exilului, scriitorul Virgil Ierunca, perceput insa de marele public mai ales ca jurnalist, ca ,,vocea” de la Europa Libera.
    „Esti un mare scriitor”, ii scrisese Mircea Eliade lui Ierunca dupa lectura unor fragmente din Jurnalul acestuia.
    Urmand aprecierea aprecierea lui Eliade, ne-am propus in volumul de fata ca, pe langa (re)actualizarea unor date asupra vietii si activitatii lui Virgil Ierunca, in contextul istoric si social de dupa 1944, sa atragem atentia (si) asupra valorii literare a scrisului sau. – Mihaela Albu, Dan Anghelescu
    38,00 lei
  • (0)

    Minunea credinței

    AUTOR: Dorina Stoica

    ANUL APARIȚIEI: 2023

    PAGINI: 284

    EDITURA: Eikon

    „Clipă de clipă, primim atât de mult, de fapt, primim cu mult mai mult decât merităm ori cerem de la Dumnezeu, cunoscătorul de inimi, încât, adeseori, ne întrebăm la fel ca psalmistul David: «Ce este omul că-ți amintești de el? Sau fiul omului că-l cercetezi pe el? Micșoratu-l-ai pe dânsul cu puțin față de îngeri, cu mărire și cu cinste l-ai încununat pe el» (Ps. 8, 4-5).” Autoarea

    „Se spune că ar fi bine să nu povestim nimănui minunile ce ni se întâmplă, dar eu fac această mărturisire ca să fie de folos celor care sunt copleșiți de tristețe, fără speranță, și în necazuri să se întărească în credința că Bunul Dumnezeu nu ne lasă! Dacă Dumnezeu mi-a dat mie, păcătoasa (și credeți-mă, am păcate mari și grele), atâtea semne minunate, atunci sunt convinsă că ajută pe oricine are credință «cât o boabă de muștar».”  fragment

    39,00 lei
  • (0)

    Destine (Clan)Destine

    AUTOR: Maria Ileana Tănase

    ANUL APARIȚIEI: 2024

    PAGINI: 322

    EDITURA: Eikon

    Romanul Destine clandestine este o carte a amintirilor, mai apropiate sau mai îndepărtate. Este o cronică de familie, bogat ilustrată cu întâmplări intime, speranțe și vise, picturi, nopți albe, rețete culinare, festinuri, care toate la un loc fac un mix narativ bine dozat. Astfel scrisă, într-o singură măsură mixată, care nici nu urcă, nici nu coboară, romanul Mariei-Ileana Tănase este o moderație prelungă și ar putea continua pe această temă, a unor vieți trăite pe jumătate, într-o demipensiune confortabilă. Standardele sociale sunt păstrate cu rigoarea actelor, hârtiilor care certifică acest lucru. Visele clandestine, intime își creează propria lor trăire și las cititorului plăcerea de a descoperi, măcar unul dintre ele. Pasagere și mesagere în „mașinuța de aur” a destinului, ele călătoresc împreună spre o destinație necunoscută. (Clelia Ifrim)

    39,00 lei