Editura de carte

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 208 pagini

Anul apariţiei: 2022

Editura: NEVERLAND

„Marea Doamna a teatrului romanesc”, Lucia Sturdza Bulandra (1873 –1961) a ajuns pe scena teatrului mai mult dintr-o intamplare. Era sortita meseriei de profesoara, dar, primind un rol intr-o piesa, destinul ei va cunoaște o intorsatura incredibila.

Descendenta a domnitorului moldovean Mihail Sturdza, i se va interzice de catre familie, care considera surprinzatoarea ei cariera drept una frivola, sa poarte acest nume pe scena.

Se inscrie la Conservator in 1898. Studiaza arta dramatica, fiind indrumata de Aristizza Romanescu. Se recasatoreste, divortand de primul sot, C. Costescu, cu actorul Tony Bulandra, dupa ce joaca impreuna in filmul „Amor fatal“. Dupa mai multe piedici puse de actorii rivali, e data afara de la Teatrul National. Reuseste, insa, sa infiinteze cu sotul ei, in 1914, Teatrul Regina Maria, care in cele din urma se numi Compania Bulandra–Maximilian–Storin.

Compania avea sa se destrame in 1940 din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Razboi Mondial. La scurt timp, Tony Bulandra moare. Lucia continua sa joace, sa faca spectacole si sa predea actoria. I se incredinteaza conducerea Teatrului Municipal din Capitala, functie pe care o va detine pana in 1961, cand si ea se stinge din viata. Dupa moartea sa, teatrul ii va purta numele.

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 240 pagini

Anul apariţiei: 2021

Editura: NEVERLAND

Bucureștii au fost dintotdeauna un oraș complicat, populat cu personaje uluitoare, care l-au transformat constant intr-un „targ al deșertaciunilor” umane, cu momente succesive de glorie și agonie.

Spectacolul istoric bucureștean a fost animat de o sumedenie de figuri fabuloase, adesea extravagante, care și-au hranit „pohtele” cu o frenezie unica, fie ca era vorba despre iubire, putere, avere sau – da! – mancare (nu doar hrana sufleteasca, ci și rasfaț culinar, al „foalelor” și al minții deopotriva, conform axiomelor „sandamarinului” pastorelian!), dar și cu „ighemoniconul” de rigoare, caci orice traseu existențial era, in fapt, un ritual inițiatic bine intiparit in firidele complicate ale subconștientului colectiv.

Intr-adevar, „fandoseala” bucureștenilor cu nume va fi avut mereu acea doza inerenta de gratuitate, insa pitorescul degajat cu generozitate și candoare de acțiunile lor eroi-comice se integreaza perfect in atmosfera orașului pe care aviatorii interbelici il recunoșteau de departe de la fumul miilor de gratare cu mititei care ardeau necontenit, hranind diacronic visurile, „ambațurile” și, uneori, nebuniile stilate ale „ipochimenilor” de legenda, care au facut ca sub fiecare pietricica din caldaram sa se ascunda cate o farama de istorie picanta – in toate sensurile posibile! Vivat! „Bere, antren, lautari!” Și – de ce nu? –, aici la Porți(i)le Orientului, unde totul este luat cu o inenarabila „ușuratate”, mititei dolofani, mustind de zemuri nenumite, dar indesați temeinic in „fliutele” cu șampanie, spre deznadejdea snoaba a dușmanilor „apelpisiți”…

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 208 pagini

Anul apariţiei: 2022

Editura: NEVERLAND

Mezina lui Caragea a sosit in Tara Romaneasca dupa ce tatal sau a fost investit Domn la București, in septembrie 1812, la varsta de 13 ani. Primind o educatie aleasa, Domnita Ralu vorbea limbile franceza, greaca, germana si turca, avand cunostinte solide despre literatura si muzica europeana. Iubind nespus arta dramatica, Domnitei i-a apartinut initiativa crearii unui teatru permanent. In acest sens, Domnita Ralu l-a convins pe Caragea sa amenajeze, in iarna anului 1817, un local ce a ramas in istorie sub numele de „Teatrul de la Cismeaua Rosie”.

Domnita Ralu Caragea a fost, insa, și protagonista a unui mare scandal diplomatic provocat de idila ei cu trimisul Franței la București. Inițial, Ledoulx a consiliat-o pe Ralu in ceea ce privește tendințele modei de la Paris, invațand-o sa apara la recepții in sandale elegante dar fara ciorapi și arborand coafuri inspirate de cele ale divinitaților sculptate pe frizele Partenonului. Incetul cu incetul, relația lui Ledoulx cu Ralu s-a transformat din schimb de informații culturale in experiment erotic. Boierii incepusera deja sa barfeasca, iar Voda Caragea a prins și el de veste, facand o criza de isterie cand l-a surprins pe Ledoulx in iatacul Domniței, dezmierdand-o patimaș pe aceasta. Atrași de scandal, in iatac au navalit arnauții, conduși de banul Arghiropol, care l-a atacat cu hangerul pe bietul seducator. Conflictul diplomatic astfel iscat s-a soldat cu revocarea din post lui Ledoulx dictata de catre temutul Talleyrand, ministrul de externe al lui Ludovic al XVIII-lea.

Ca sa repare onoarea patata a fiicei sale, Caragea i-a dat-o imperativ de nevasta pe Ralu lui Arghiropol, insoțind solicitarea cu o zestre consistenta, ceea ce l-a facut pe acesta sa accepte ideea cu mare bucurie. Chiar daca Ralu nu l-a iubit niciodata, s-au ințeles relativ bine și au avut doi copii…

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 224 pagini

Anul apariţiei: 2023

Editura: NEVERLAND

Pana cand romanii – ca și mulți alți europeni – se vor pierde indistinct in creuzetul istoriei contemporane alimentat contradictoriu de noul mix imigraționist, ar trebui sa ne putem lamuri macar care este geneza romanitații in general și care a fost devenirea sa in ultimele doua milenii.

Dincolo de eterna polemica intreținuta – din rațiuni politice evidente – de catre istoricii din țarile vecine, care vor fi speculat mereu absența documentelor istorice referitoare la romani din perioada Evului Mediu, alimentand controversa continuitate in arealul carpato-danubiano-pontic vs imigraționismul nord-sud-nord-dunarean, putem vorbi, ca in toata regiunea balcanica și central-est-europeana, despre atomizarea cronica a unui vast areal demografic și pierderea identitații genetice a majoritații popoarelor din zona.

Pentru romani (20% daci, in urma secvențierii ADN-ului național!) a ramas doar constanta identitații sale culturale, generata de supraviețuirea „miraculoasa” a vehiculului lingvistic reprezentat de latina populara, dublata de atestarea Dunarii drept coloana vertebrala a romanitații, nu hotarul dintre romanii („vlahii”) nord- și sud-dunareni.

Cele doua Dacii din sudul Dunarii – Dacia Ripensis și Dacia Mediterranea – nu au rezistat in timp, fiind aneantizate de iureșul slav. Dincolo de splendoarea orașului Moscopole, in furtunile istoriei au reușit sa supraviețuiasca ar(o)mani, farșeroți, megleniți, gramoșteni, istro-romani, timoceni etc.

Dar romano-vlahi exista acum și pe alte coordonate geografice: goralii din Beschizi și Tatra, volohii din Carpații Paduroși, urmașii comunitații din Vlahia Morava ș.a.m.d. Ii gasim in Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Ungaria – mult la nord de Dunare, tot așa cum exista o noua romanitate in zone din Siberia și Kazahstan…