Editura de carte

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 316 pagini

Anul apariţiei: 2021

Editura: NEVERLAND

Deloc intamplator, limba romana cunoaște, de foarte multa vreme, o sumedenie de termeni care alcatuiesc paradigma ce descrie raufacatorii, faptașii sau faptuitorii de rele din fauna interlopa. Hoțul mai era denumit și fur, in vreme ce pungașul era un borfaș mai mic, in special unul tentat, nu doar etimologic, de pungile din buzunarele celor avuți, și, prin extensie de termen, o persoana necinstita, un escroc, un șarlatan, care practica inșelatoria. La nivelul urmator al infracționalitații practicate la scara extinsa și cu violența, se facea trecerea de la hoțul de buzunare la hoțul la drumul mare (sau de codru): talharul era banditul de demult. Acesta mai era desemnat și ca brigand sau lotru (ori, termen și mai invechit, complet uitat astazi – cetaș, adica membru al unei cete de talhari), iar, in ciuda popularitații lui, nici haiducul nu era tocmai un justițiar, care „lua de la bogați și dadea la saraci”, de cele mai multe ori el pastrand și pentru sine o parte insemnata a prazii. Sub influența americaneasca, in perioada interbelica putem vorbi și de apariția gangsterului.

Toate aceste personaje – fie ca ne place s-o recunoaștem sau nu – au contribuit și ele, in felul lor, la scrierea controversatei istorii a Bucureștilor, iar din poveștile lor se poate alcatui o impresionanta Carte Neagra a Orașului, dar una care cuprinde și un consistent capitol de un Roz extrem de senzual…

Autor(i): Dan-Silviu Boerescu

Nr. pagini: 224 pagini

Anul apariţiei: 2022

Editura: NEVERLAND

Familia Regala a Romaniei a fost dintotdeauna alcatuita din personaje cu multa personalitate, a caror biografie a fost marcata și de o mulțime de episoade patimașe, in cadrul carora „a iubi – iubire” s-a conjugat in fel și chip.

De la „croazierele erotice infernale” și alte aventuri priapice ale lui Carol al II-lea (Ella Filitti-„Pasarica”, Maria Martini, Mirella Marcovici, Elena Marcheș-Sabie, Ștefania Riegler-Balaceanu, „Foamea Neagra” și „fetele” din Sarindar) la modul inedit prin care fratele penultimului Suveran,  Principele Nicolae, a rapit-o pe Ioana Dumitrescu-Doletti, o „Wallis Simpson” a Romaniei, perioada interbelica a abundat in astfel de evenimente inedite.

Nu putem ignora nici trista poveste a Principesei Elisabeta, care a renunțat la tronul Greciei, a fost dorita de alte doua capete incoronate și l-a iubit, in adolescența, pe George Enescu sau de misterul relației Principesei Ileana, devenita apoi Maica Alexandra, cu Emil Bodnaraș, ori de destinul nefericit al Principesei Marioara – „Mignon”: soțul ei a pierit ca JFK, fiind victima primului asasinat regal filmat din istorie.

La cererea lui Carol al II-lea, experimentata Elena Lupescu o recruteaza pe senzuala Yvonne pentru inițierea fiului sau Mihai, un tanar frumos in a carui biografie sentimentala mai apar și „Lulu” Irina Malaxa, Mariella Lotti – o actrița italianca gata sa se calugareasca pentru el, dar și grecoaica Dolly Chrissolegos, o agenta secreta a sovieticilor care, dupa unii, a facut legea pe 23 august 1944 la București. Insa relația dintre Mihai I și Ana de Bourbon-Parma ramane, peste timp, cea mai frumoasa casnicie regala.

Iar Principesa Margareta, de la iubirea din tinerețe pentru viitorul premier britanic Gordon Brown și zvonurile lansate de Securitate despre o presupusa legatura cu Valentin Ceaușescu, ajunge la casatoria tarzie inca dar stabila cu actorul Radu Duda. In fine, viața mai mult sau mai puțin romanțata a lui „Nicholas Michael de Roumanie Medforth-Mills” presupune logodna eșuata cu Rebecca, legatura cu Nicoleta Cirjan și apariția unui copil din flori, Iris Anna, dar și nunta cu Alina Binder.

…Iubirile regale nu inceteaza sa ne fascineze!