-
Potopul
Autor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 100 pagini
Anul apariției: 2018
Editura: Hoffman
Este limpede ca Mihail Sebastian, care in critica literara jura pe formula Proust, schimba datele conflictului si stilul in piesele de teatru pe care le scrie.
Este preocupat, aici, nu de dramele intelectuale ale omului modern, ci de sensibilitatea si dramele lui sentimentale, cultivand reveria, evaziunea, poezia naturii, pe scurt lirismul.
Printr-o infuzie de sensibilitate si poezie, el incearca sa reabiliteze melodrama si chiar farsa caragialiana. O experienta in buna parte reusita.
EUGEN SIMION
-
Pumnul și palma. Volumul 1
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 424 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Aparut spre capatul unei experienta dezastruoase prin care a trecut si literatura romana, „Pumnul si palma” nu „reabiliteaza” muntele de cenusa al realismului socialist, ci, alaturi de altele viabile si rezistente, restituie cu forta si curaj legitimitatea devenita indoielnica a romanului politic, scotandu-l din dogmatismul ucigator al „cuptorului” prin care atatia am trecut.
Marele absent de la acest prelung colocviu de cabinet despre cum e bine sa traim este chiar omul comun, caruia i se croieste un destin (cat de nou?) cu cortina trasa: romanul contine si configureaza parabolic o drama umana pusa in scena intr-o sala fara public.
Sub acest aspect, al unei paradoxale si nelinistitoare absente, romanul „Pumnul si palma” dinspre inceputul ultimului deceniu – „satanic” dupa o vorba a lui Mircea Zaciu – al domniei discretionare si disperate a lui Nicolae Ceausescu poate fi considerat una dintre cele mai remarcabile expresii ale disidentei literare din acel timp.C. Stanescu -
Pumnul și palma. Volumul 2
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 506 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Se vede ca romancierul, desi dintr-o generatie mai tanara decat eroii sai principali, a trait momente similare, a fost martorul unor cazuri de constiinta analoage. A simtit si a gandit ca si Manole si Vladimir, a patimit pe aceeasi linie a constiintei, ca factor regulator al vietii intime si al vietii in noua societate. Din acest punct de perspectiva, al cazurilor de constiinta si al confruntarilor inevitabile, nu totdeauna rezolvate in acea vreme cum se cuvenea; romanul lui Dumitru Popescu se inscrie printre principalele lucrari ale epicii noastre in care politicul apare sub prisma luciditatii necrutatoare si a formularilor neechivoce.
Povestitorul stapaneste un stil dens, de o mare forta analitica si descriptiva, cu momente de dramatice dialoguri, fie ca pune in scena viata de scoala sau de partid, fie ca ne introduce in sanul unor familii sau ne desfasoara istorii captivante de dragoste, ca acelea dintre Vladimir si Gigi Calafeteanu si dintre Manole Suru si Delia Brudaru. As observa chiar ca putini sunt romancierii nostri cu un talent portretistic ca acela al lui Dumitru Popescu, care ne-a dat nu numai figurile atat de expresive ale celor doi protagonisti, dar si pe acelea, pline de seductie, ale iubitelor lor, de intensa feminitate. -
Pumnul și palma. Volumul 3
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 462 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Daca spatiul unei cronici ar permite, as putea cita nenumarate scene si observatii de o remarcabila acuitate. Dar nu numai atat. Protagonistii nu sunt niste activisti sau politicieni obisnuiti, ei sunt oameni ce se definesc printr-o conceptie despre univers. Asadar, sunt intelectuali. Traiesc in idei ca altii in afectivitate. Roman al omului politic ca intelectual: iata noutatea Pumnului si palmei. Cazul invers, al intelectualului ca om politic, e mai frecvent, de la Camil Petrescu la Nicolae Breban. Insa eroii lui Dumitru Popescu sunt in primul rand activisti, politicieni. Autorul ii surprinde „dinauntrul” lumii si gandirii lor. Le dezvaluie felul de a concepe lumea. In masura in care Manole Suru isi gandeste practica sociala si o raporteaza continuu la o teorie, el nu este mai putin intelectual decat Cernea. Problematica omului politic isi descopera in Pumnul si palma intelectualitatea interna, specifica, asa cum, altadata in romanul nostru, problematica intelectualului descoperise politica.Nicolae Manolescu -
România jefuită. 17 tezaure furate
Autor(i): Marius Marinescu, Liliana Cojocaru
Nr. pagini: 368 pagini
Anul apariției: 2024
Editura: Hoffman
Apreciind interesul cititorilor pentru tema tezaurelor aurifere si de argint, lingouri de aur, monede, bijuterii, obiecte de pret, metale pretioase si artefacte, am abordat acest subiect dintr-o noua perspectiva, inedita si captivanta, prezentand in exclusivitate, 17 comori romanesti de o valoare inestimabila, jefuite si aflate la muzeele din afara granitelor Romaniei, respectiv Budapesta, Viena, Sankt Petersburg, Istanbul, Detroit si New York.
In acest context, volumul de fata isi propune, pe langa promovarea comorilor noastre si impulsionarea elitei diplomatiei pentru sutinerea demersurilor in vederea readucerii tezaurelor respective pe pamanturile Romaniei, dar si a autoritatilor competente in vederea organizarii de expozitii (chiar itinerante) cu aceste comori autohtone. -
Șapte șefi de stat în cartierul rău famat. Volumul 1
Autor(i): Marius Marinescu, Liliana Cojocaru, Mihai Mitran
Nr. pagini: 366 pagini
Anul apariției: 2022
Editura: Hoffman
Cartea face parte din „Trilogia de aur”, alaturi de „Buncarul presedintilor” si „Jefuitorii aurului Romaniei – vreme de razboi”.
Dorim, prin acest volum, sa facem o analiza a Romaniei – cu accent pe cele mai importante evenimente din perioadele contemporana, capitalista, comunista si din perioada interbelica – din punct de vedere al razboiului, realizarilor si al partii intunecate, respectiv spionaj, tradare de tara, coruptie, asasini si asasinate.
Pornind de la infiintarea cartierului Primaverii printr-un act de coruptie, „parintele” cartierului fiind regele Carol al II-lea, aceasta zona devine CENTRUL DE COMANDA al Romaniei, prin deciziile informale adoptate pe timp de pace si de razboi de fiecare dintre cei 7 sefi de stat care au locuit in cartier.
Din analiza modului in care a aparut acest cartier si a transformarilor care l-au marcat, reiese ca evolutia sa este reflectarea evolutiei societatii romanesti.
Deciziile ce se luau/ iau informal in cartierul Primaverii influentau/ influenteaza soarta intregii Romanii. Carol al II-lea, Regele Mihai, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu, Traian Basescu si Klaus Iohannis au determinat/ determina soarta Romaniei. Regele Mihai nu a locuit aici, dar are o proprietate in str. Mircea Eliade ( o strada a cartierului) nr. 12 (vezi documente anexa), mostenita de la predecesorul sau. Din pacate, actele de tradare din perioada regelui Carol al II-lea au, in continuare, repercusini asupra parcursului istoric al tarii.
In analiza ne-am oprit si la generalul Victor Atanasie Stanculescu (locuitor al cartierului Primaverii), din cauza implicarii sale in lovitura de stat din decembrie 1989. Acesta a condus efectiv Romania, conform celor 5 puncte ale Planului „Nistru”, de la ora fugii lui Ceausescu (22 decembrie, ora 12.09) pana la aducerea lui Ion Iliescu, la Ministerul Apararii Nationale (22 decembrie, ora 16). Potrivit Parchetului General, evenimentele din decembrie 1989 au constituit o lovitura de stat si nu a existat vid de putere, intrucat conducerea Romaniei a fost preluata de armata, prin generalul Victor Atanasie Stanculescu. -
Șapte șefi de stat în cartierul rău famat. Volumul 2
Autor(i): Marius Marinescu, Liliana Cojocaru, Mihai Mitran
Nr. pagini: 256 pagini
Anul apariției: 2022
Editura: Hoffman
In continutul cartii ne-am propus sa facem mai multe dezvaluiri, si anume:
modul de infiintare a CARTIERULUI REGELUI, (cartierul Primaverii) – printr-un act de coruptie, cu implicarea regelui Carol al II-lea, „parintele” cartierului;
intrarea in Cel de-al II-lea Razboi Mondial, alaturi de Germania nazista si fratricidul desfasurat (romanii s-au luptat cu basarabenii). Actul de la 23 august 1944 a scurtat Cel de-al Doilea Razboi Mondial cu sase luni, salvand sute de mii de vieti omenesti. Totodata, acesta a oferit armatei romane posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupatia ungara. Din pacate, realitatea ne demonstreaza ca, pana la semnarea armistitiului din 12 septembrie 1944, Romania s-a aflat in razboi si cu Rusia si cu Germania. Astfel, intre timp, armata sovietica a tratat Romania ca stat inamic; de aici, jafuri, violente si peste 120.000 de militari luati prizonieri si alti 40.000 ucisi;
actul de tradare din 26-28 iunie 1940, cand regele Carol al II-lea si „marele liberal”, premierul Gheorghe Tatarascu, au cedat, catre URSS, fara lupta, teritoriile din Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Hertei (cel mai mare act de tradare din istoria noastra);
pogromul de la Iasi, din 27-30 iunie 1941, unul dintre cele mai violente pogromuri, in care au fost ucisi 13.266 de evrei;
circa 340 de tone de aur furate de rusi in1944;
cele 53 de tone de aur furate, la rascrucea spionilor, in 1945, de triada: fostul ministrul de Externe, „marele liberal” Constantin Visoianu, si diplomatii Grigore Niculescu Buzesti si Alexandru Cretzianu;
Decizia de la Yalta, din 4-11 februarie 1945, – luata de liderii SUA, Marii Britanii si Uniunii Sovietice, respectiv Th. Roosevelt, Winston Churchill, si I.V. Stalin – cand Romania a intrat sub influenta ruseasca.
Potrivit Declaratiei de la Yalta, Romania, ca si alte state din regiune, ramaneau la discretia Moscovei, ca state inamice, carora li se ceruse capitularea neconditionata.
Decretul Ministerului Justitiei nr. 38/1948 pentru intrarea in proprietatea Statului a bunurilor fostului rege Mihai I, ale membrilor fostei familii regale si ale Casei Regale (vezi foto anexa);
Cedarea, catre URSS, de catre Gheorghe Gheorghiu-Dej, a Insulei Serpilor, in 1948;
Planul „Dnestr” („Nistru”), cu cele 5 puncte, din 1969, privind lovitura de stat pusa la cale de Moscova, urmare a pozitiei intransigente a Romaniei fata de invazia din Cehoslovacia;
Intalnirea din Malta, din 2 – 3 decembrie 1989, dintre Mihail Gorbaciov si George Bush senior, cand s-a decis lovitura de stat din Romania si Panama;
Jefuirea celor 38 de tone de concentrat de aur, de cei care au dat lovitura de stat; -
Singurătatea mărilor
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 214 pagini
Anul apariției: 2023
Editura: Hoffman
„— De ce ți-e frică, Leonard? interveni Robert, călcându-și propriul consemn al tăcerii.
— Nu știu. De tot, de orice. De ce e în afara mea, dar și de ce e în mine.
— N-ai încercat să decelezi sursa?
— Ba da. Ba nu… Poate are un miez frica asta, un focar. Intuiesc așa, vag – dar și foarte acut – că dacă mă apropii mai mult de el, pur și simplu, mă dezintegrez.
— Spune, spune!… îl îndemnă Robert.
— Punctul acela e pretutindeni. Inclusiv în celulele mele, în sângele meu…
— Nu cumva, Leonard, e vorba despre ceea ce Jung numea „duhul adâncului”? Duhul adâncului tău, adică? Jung ne învață că omul trăiește în două lumi: una ordonată și alta fantastică, cea din sinele tău. Și pentru a putea coborî în ea, în sinele tău, trebuie să-ți înfrângi și să-ți depășești spaima de inconștient.” -
Solemnitatea despărțirilor
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 220 pagini
Anul apariției: 2023
Editura: Hoffman
„Ce conceptie e aceasta? Nu te supara, consider a apartine unui om primitiv, cu o educatie precara. De altfel, nu e intamplator. Tu vii dintr-un mediu cu o conduita nefiltrata prin coduri sociale. Cand ne-am casatorit, anumiti oameni m-au avertizat ca fac o mezalianta, si ca va fi foarte greu de contopit doua filosofii si culturi atat de diferite. Eu am crezut ca prin studii ai facut saltul necesar, dar se vede ca m-am inselat. In lumea mea natala, aia disparuta, ingropata de voi, sau, ma rog, de oameni ca tine, familia era sacra. Micile abateri, inerente vietii – in functie de temperament – nu erau trambitate si nu degenerau in rupturi. Noi ne respectam unii pe altii si, chiar daca sufeream, nu ne dadeam in stamba.
— Fiindca veni vorba de „voi” si de „noi”, despartiti de tine prin garduri seculare, nu ti se pare ca „voi” cultivati ipocrizia ca pe o valoare umana elevata?” -
Spațiile dintre negru și alb
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 330 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
— Catre ce se indreapta Romania? Ce societate se construieste acum la noi?
— Se construieste? Cred ca suntem de-abia in faza demolarii a ceea ce s-a construit. Probabil faza va fi foarte scurta. Daca intr-un an productia industriala s-a redus la jumatate, aritmetic vorbind ne-ar mai trebui inca unul pentru a ajunge la punctul zero. Dupa care, banuiesc, va urma o remodelare, conform scenariilor organismelor internationale. Vechea strategiea fost inmormantata: am pierdut legatura cu lumea a treia, sursa noastra de materii prime si debuseul produselor industriale. Am sperat ca vom fi primiti in clubul superdezvoltatilor? Poate, pentru a ni se da o livrea. Vom avea, neindoielnic, investitii straine, dar in altfel de industrii, probabil din ramurile usoara si alimentara, pentru care oferim materie prima si mana de lucru ieftina (dupa o explozie a somajului, dupa o ruinatoare inflatie, dupa o brutala reasezare a profesiilor, astfel incat otelarii, minerii, chimistii sa devina tesatori si confectioneri de camasi, iar constructorii de masini, de nave, avioane, autoturisme, camioane, tractoare etc.,. branzari si carnatari de elita). Ca am muncit degeaba o jumatate de secol, nu va mai conta pentru generatiile viitoare, totul se va trece la profit si pierdere. -
Steaua fără nume
Autor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 124 pagini
Anul apariției: 2019
Editura: Hoffman
La 1 martie 1944, are loc premiera piesei „Steaua fara nume”. Autorul, Mihail Sebastian, se ascunde sub alt nume. Agentii Sigurantei sunt in sala Alhambra (azi Comedia), arhiplina de altfel. Nu fost un succes, a fost un triumf! a scris presa.
Intr-un oras de provincie de pe Valea Prahovei, o necunoscuta este coborata din tren in gara pentru ca nu are bilet. Aceasta vine de la cazinou si are asupra ei doar fisele castigate. Profesorul Miroiu, care se afla in gara in asteptarea unei carti foarte scumpe de la Bucuresti, se ofera sa o gazduiasca peste noapte, perioada in care intre cei doi apare o relatie afectiva. Miroiu a gasit o stea necunoscuta pe bolta cereasca si nu stie ce nume sa ii dea, cand afla ca pe necunoscuta o cheama Mona o numeste astfel. Dimineata apare Grig, cel cu care Mona are o relatie de 3 ani. Cum acesta este bogat, Mona se reintoarce in cele din urma in lumea lui, parasindu-l pe astronomul visator. -
Teatru. Volumul 1
Autor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 258 pagini
Anul apariției: 2022
Editura: Hoffman
Voi incerca sa scriu piesa de teatru la care ma gandesc de catava vreme. Am vazut primul act uluitor de precis (pana la replica de Precis), asta-seara, in timpul spectacolului de la „Regina Maria”. Cu amintirile mele din vila Wagner, cu oarecari teme reluate din Renée, Marthe, Odette, as putea face un lucru gingas. Voi incerca – si, daca n-as fi obosit, daca n-as avea atatea lucruri de facut maine, cred ca as incepe chiar acum, desi e trecut de 1 noaptea, primul act.
Prima insemnare despre proiectul piesei Jocul de-a vacanta
Mihail SEBASTIAN, Jurnal -
Teatru. Volumul 2
Autor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 278 pagini
Anul apariției: 2022
Editura: Hoffman
Am gasit – din senin – un nou subiect de piesa de teatru. Mi-a intrat dimineata in cap (nici eu nu stiu cum) si pe urma toata ziua, pe strada, in tramvai, in autobuz, l-am tot mestecat si mestecat, pana cand seara – intors acasa – m-am asezat la masa si am scris „d’un trait” scenariul complet al actului I. Eram in asa excitatie, incat n-am mai avut rabdare sa fixez pe hartie si scenariul celorlalte doua acte. Am iesit, i-am telefonat lui Leni si m-am dus la ei cu gandul sa le comunic descoperirea. Cu o seara inainte imi spusesera ca le trebuie o piesa pentru Leni, Stroe, Ronea, Marian. Ei bine, voiam sa le spun, am piesa! Ce e si mai amuzant e ca in autobuzul 40, mergand spre Bulevardul Marasesti, in 8-10 minute cat a tinut drumul am schitat in minte si scenariul actelor II si III, gasind multe, neasteptate incidente. In felul asta, cand am ajuns la ei, le-am facut o expunere completa. Mare entuziasm. Si Leni si Froda afirma ca ar fi o lovitura! Toate bune! Dar trebuie sa scriu. Iata-ma in momentul de fata cu patru piese in brate – si niciuna din ele (nici macar „Alexandru cel Mare”), niciuna scrisa. Eu pot sa fiu un autor de teatru, chiar un fabricant de teatru, dar imi trebuie mai multa tenacitate, mai multa meserie. Vom vedea.
Prima insemnare despre proiectul piesei Insula, ramasa neterminata.
Mihail SEBASTIAN, Jurnal -
Teatrul vârstelor
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 346 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
Din zece în zece ani – cu aproximație, desigur, – suntem mereu altcineva. Amintiți-vă cât de crud ne smulge adolescența din copilărie, implicându-ne în primele aventuri sentimentale și în căutarea drumului. Și cum, apoi, atrași de tumultul bâlciului care este viața, alegem ceva pe care îl declarăm „al nostru”. De atunci, ca membrii altei familii, ctitorim corpul material al unui vis manoleic – ce ajunge să fie palat sau cocioabă, alveolă de beton sau biserică personală. Pentru ca, într-un târziu, mintea să ni se trezească în posesia schelăriei unui roman, mai voluminos sau mai firav, pe care cei mai mulți nici nu apucă să-l citească. Și, în sfârșit, să fim chemați pentru a ne pregăti de călătorie, una cu toate că nesfârșită, fără niciun bagaj.
Toate acestea le găsim în teatrul vârstelor omului.Dumitru POPESCU
-
Timpul lepros
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 352 pagini
Anul apariției: 2020
Editura: Hoffman
In primavara anului 1968, un eveniment editorial de exceptie a avut darul sa anime climatul social al momentului: in librarii aparuse volumul „Biletul la control” semnat de redactorul-sef al ziarului Scanteia – Dumitru Popescu…
…Dizertatia filosofica nu era, insa, un scop in sine, ci doar canavaua pe care Dumitru Popescu tesea cu abilitate fierele unei realitati sociale cu luminile si cu umbrele ei. Noutatea unei asemenea prezente gazetaresti era coplesitoare. Pentru prima data de la instaurarea noului regim, intr-un ziar oficial (si inca ce ziar!) se tipareau nu platitudini si texte fade, nu indicatii „pretioase”, nu directive care „trasau linia partidului” intr-un amalgam de cuvinte cu sensuri initiale stalcite, distorsionate, ci reflectii lucide, dezbateri vii de idei asupra unor subiecte care nu mai aveau coloratura de partid. Pentru prima data in acei ani cititorul traia senzatia unei lecturi proaspete, in afara sabloanelor, mustind de viata, care spargea gheata dogmatismului din presa romaneasca.
-
Ultima oră
Autor(i): Mihail Sebastian
Nr. pagini: 160 pagini
Anul apariției: 2019
Editura: Hoffman
DIRECTORUL: Ba, din intamplare, azi am citit. De la cap la altul. (Ia de pe masa lui Voicu un numar din Desteptarea si il tine in mana, privindu-l.) Opt pagini de prostii si vechituri.
BUCSAN: Iar intre aceste prostii si vechituri, bine camuflat, un mare santaj.
DIRECTORUL (rade): Cum exagerezi, coane Griguta! Un mare santaj! Cel mult cateva mici gainarii. Imi cunosc gazeta si imi cunosc oamenii. Nu e nici unul intre ei capabil de un mare santaj.
BUCSAN: Dar dumneata esti capabil!
DIRECTORUL: Da, cand imi dau osteneala. -
Vitralii incolore
Autor(i): Dumitru Popescu
Nr. pagini: 444 pagini
Anul apariției: 2021
Editura: Hoffman
Nu mai m-a vizitat la opera, n-a mai telefonat. A venit muntele la Mahomed. Vorba sa fie. E chiar pe dos. Stam intr-un cabinet de spital si conversatia treneaza. Am o dispozitie amara, el mi-a transmis-o. L-am vazut altadata intunecat, napraznic, rau, chiar sadic – nu exagerez? Epitetul l-am inventat pe cand tineam sa-l blamez, stie dumnezeu de ce sa-l blamez? facem atatea lucruri fara noima, ne aprindem din te miri ce, parjolim in jur, si absolut gratuit, fiindca ni s-a nazarit, pur si simplu nazarit. L-am vazut in toate felurile, dar mahnit nu. In celelalte cazuri stiam sa ma descurc, gaseam antidotul, am un sistem defensiv bine pus la punct. Nu gresea cand spunea ca sunt cazona, in sensul asta da! sefa de promotie la Saint-Cyr. Agresorii, cotropitorii, infumuratii conchistadori n-au nicio sansa cu mine. Dar cand e mahnit? Toata stiinta militara imi apare total inutila. Sa ma apar de mahnirea lui? Sa pornesc cavalcada, s-o pun pe fuga? Mahnirea e de plumb, n-ai cum s-o urnesti. Si in acelasi timp imponderabila, nimic n-o poate dobori. Chiar aceasta impresie mi-o face, de pradat. Ce e cu tine, Don Juan? Ce e cu tine si nu spui? si eu nu pot sa ghicesc? M-ai legat fedeles, doar ochii mai pot sa-i misc. Sa strapung, sa scrutez… Si nimic. Nu stiu de unde sa te apuc, nu stiu nici ce sa spun, m-am prostit de tot. Trancanim, nu conversam. Ca doi navetisti de pe santiere diferite, in acelasi compartiment de tren, sau doi pensionari necunoscuti facand coada la hartie igienica.
Dumitru Popescu, Vitralii incolore