-
Evadare din Eden
Autor(i):Dan Gîju
Nr. pagini: 324 pagini
An: 2018
Editura: Favorit
Uşor de citit, dar, mai ales, suficient de provocator pentru cititorul pasionat de istorie (istoria aviaţiei, în cazul de faţă), romanul Evadare din Eden evocă – dincolo de cortina înşelătoare a poveştii de viaţă a inadaptatului Bogdan Zlatcu – odiseea ofiţerului de echipaj Florea Chifulescu, alias „Călăul”, personaj real, primul pilot român salvat cu paraşuta dintr-un avion avariat, al cărui destin va fi marcat implacabil de nefasta „zodie roşie” sub care a nimerit România după 23 august 1944.
-
Așii Aviației Regale
Autor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 286 pagini
An: 2018
Editura: Favorit
Adunate pentru întâia oară în volum, portretele, interviurile, microstudiile şi eseurile relative la cei mai temerari dintre „şoimii” de ieri ai armatei române – pe patru dintre aceştia autorul având şansa să-i întâlnească personal –, cărora li se adaugă un calup de documente din arhive şi câteva portrete foto menite să completeze, fie şi la nivel de sugestie, galeria aşilor, a marilor maeştri ai manşei şi, nu în ultimă instanţă, a eroilor Aeronauticii Regale, demonstrează cu asupra de măsură, că deşi înfrântă la finele conflagraţiei mondiale, România a avut profesionişti redutabili care, atunci când tehnica le-a permis, s-au bătut de la egal la egal cu cei mai bine plătiţi „mercenari” ai lumii, indiferent că au fost ruşi, americani, britanici sau chiar germani și unguri pe finalul războiului. Se regăsesc așadar, creionați de o manieră aparte, piloții de război Constantin „Bâzu” Cantacuzino („Grecu”), Dem. Ben. Cârâc („Tătusu”), Florea Chifulescu („Călăul”), Ioan Di Cesare, Ion Dobran („Fachiru”), Alexandru „Dudu” Frim, Vasile „Chiţu” Gavriliu, Alexandru „Alecu” Şerbănescu, Sorin Tulea și, nu în ultimul rând, Dan Vizanty („Mon cher”).
-
Amazoanele văzduhului
Autor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 250 pagini
An: 2018
Editura: Favorit
Legendele Escadrilei Albe, Femeile-şoim de la AviaSan, Din tainele „amazoanelor” celeste, Ambuscadă în Munţii Iaila, Povestea secretă a unor fotografii sunt capitolele de bază ale acestei cărți cu patru dintre cele mai valoroase aviatoare ale României în prim-plan. În fond, veritabile „zeiţele cu aripi de fier” despre care mulți alți jurnalişti au aflat cu plăcută surpriză, la vremea lor, şi n-au stat pe gânduri să le dedice sute de pagini. Aşa se explică faptul că, la romanele consacrate încă din perioada războiului, la filmele turnate (între care unul artistic şi câteva documentare), la zecile de articole ş.a.m.d. de până azi, se mai adaugă şi această carte. Care, ca fiecare proiect nou aruncat pe piaţă, încearcă să surprindă prin ineditul său particular. În ce constă acest „inedit” – decorat şi cu două fotografii niciodată publicate –, cititorul interesat va afla, desigur, după ce va parcurge cartea până la ultima filă. Oricum, ne asigură autorul, lectura va fi una mai mult decât instructivă şi agreabilă.
-
O lume în schimbare
Autor(i): Florian Gârz
Nr. pagini: 308 pagini
An: 2019
Editura: Favorit
Colonel (r) Florian Gârz: „De circa o jumătate de secol, se minte cu cinism că, după cel de-al Doilea Război Mondial, sistemul colonial ar fi fost desființat. Aparent, așa este, fostelor colonii le-a fost recunoscută independența de către metropole, au devenit «state independente» și membre ale ONU. În realitate, lucrurile sunt așa doar la suprafață. Fostele administrații coloniale nu au plecat, devenind «consilieri» pentru noua putere politică lipsită total de orice experiență în conducerea și administrarea statului. Occidentul a luat măsuri pentru a bloca, prin toate mijloacele, dezvoltarea economică a fostelor colonii. Singurele industrii care au fost dezvoltate sunt cele… extractive.”
Dan Gîju: „«Lumea în schimbare» a colonelului Gârz – o sinteză lucidă și convingătoare, un rechizitoriu dur şi în acelaşi timp elegant, documentat din surse mai puţin accesibile românului de rând și redactat cu nerv, cu mult curaj, dar mai ales cu acel simț nativ al echilibrului credibil, calitate întâlnită tot mai rar la analiștii și comentatorii români din ultima vreme. Pe scurt, o lucrare de interes urgent.”
Colonel (r) Liviu Zanfirescu: „Ca ofițer la Direcția Informații Militare a Marelui Stat Major, expert atât în culegerea de informații, cât, mai ales, în domeniul analiză și prognoză, colonelul Florian Gârz va fi solicitat să lucreze pentru România și ulterior trecerii în rezervă, mai exact după 1989 când, regăsindu-se în stafful prezidențial ca prim consilier pe probleme de securitate națională, va iniția procesul de unificare a tuturor serviciilor de informații ale țării. Numeroasele sale studii de specialitate în domeniul informațiilor, modele de geopolitică aplicată, sunt recomandate ca bibliografie în centrele de învățământ superior. Cei care-l cunosc bine, atât din țară, cât și din străinătate, îl apreciază drept «un analist politico-militar care nu a fost surprins de evenimente».”
-
Războiul lupilor păduchioși. Confesiunile unui Fahnenjunker
Autor(i): Dan Gîju
Nr. pagini: 192 pagini
An: 2013
Editura: Favorit
După Pumnul de fier, roman istoric de mare succes, scriitorul Dan Gîju revine cu o nouă poveste de front, la fel de reală, inspirată, de astă dată, din trecutul lui Ioan Leonte, la rândul său fost Leutnant în Wehrmacht şi, caz unic în istoria armatei române din toate timpurile, pus în situaţia de a comanda, ca Fahnenjunker (cadet, viitor ofiţer], pe perioada Frontbewährung-ului (stagiului de front), adică vreme de aproape 100 de zile (martie-iunie) ale aceluiaşi fatidic an ’43 – pentru armatele Axei angrenate în Est, desigur –, un pluton de infanterişti nemţi aflat pe poziţie în prima linie, la doar câţiva kilometri de suburbiile Moscovei. Dincolo de aportul istoric, deloc de neglijat, aidoma Pumnului de fier, chiar dacă mai puţin consistentă, Războiul lupilor păduchioşi rămâne o contribuţie de referinţă pe raftul oricum prea sărac al lucrărilor, fie şi romanţate, inspirate din „aventura” pe Frontul de Est a armatei române, în cea mai sângeroasă conflagraţie mondială posibilă, cu atât mai mult cu cât subiectul abordat aici era de neconceput înainte de 1989.
-
Considerații asupra Bătăliei din Cotul Donului, noiembrie 1942
Autor(i): Petre Dumitrescu
Nr. pagini: 150 pagini
An: 2022
Editura: Favorit
General de armată Petre Dumitrescu: „Am făcut această scurtă privire asupra bătăliei din Cotul Donului din datoria ce am de a nu lăsa să se acrediteze inexactităţi sau josnice calomnii asupra comandanţilor, statelor-majore, ofiţerilor şi ostaşilor Armatei a 3-a, care s-au luptat cu toată bravura şi spiritul de supremă jertfă, aşa cum le-a impus conştiinţa lor curată. […] Dacă înfrângerea de la Cotul Donului s-ar fi datorat comandantului Armatei [a 3-a] şi [șefului] statului-major, ei ar fi fost traşi la răspundere din primul moment. Atât Comandamentul Superior German cât şi mareşalul Antonescu nu ne-ar fi menajat câtuși de puțin, ci ne-ar fi aplicat cu mare zgomot sancțiunile cuvenite pentru a da opiniei publice, pe drept cuvânt îngrijorate, o cât de slabă satisfacţiune. Faptul că comandamentul german nu numai că nu ne-a adus niciun reproş, dar din contra, a pus sub ordinele mele directe trei mari unităţi germane – Corpul 17 Armată german al generalului Hollidt şi grupările de forţe ale generalilor Stumpfeld şi Spang – dovedeşte contrariul. […] Niciun alt comandant de armată român nu a avut însărcinări asemănătoare.”
-
Confesiunile unui țârcovnic. Jurnal de război 1916–1918
Autor(i): Marin I. Predescu
Nr. pagini: 218 pagini
An: 2019
Editura: Favorit
Războiul „ţârcovnicului” Marin I. Predescu este cu atât mai valabil cu cât este prins în condeiul unui profesionist, ziarist important la vremea lui. Deşi scrisă în fugă şi redusă ca dimensiune, avem de-a face cu o carte mare, una cum nu credeam să se fi scris în legătură cu participarea noastră, a românilor, la Primul Război Mondial. O dramă tratată în registru grav, dar în esenţă ironic şi autoironic, totodată cât se poate de sinceră. Cartea unui oltean autentic.
-
Lectura în pandemie
Autor(i): Dana-Irina Gîju
Nr. pagini: 174 pagini
An: 2021
Editura: Favorit
Conf. univ. dr. Loredana Ivan: „«Lectura în pandemie: portretul consumatorului de carte în România anilor 2020–2021» se remarcă prin actualitate și abordarea unei teme incomode: ce și cât mai citim în ultimii ani marcați de digitalizarea cărții și accesibilitatea crescută a cărților care pot fi achiziționate on-line, în diferite formate. Internetul a adus cartea la un click distanță de cititor, iar perioada pandemiei a dat impresia unei revigorări a procentului cititorilor. În fapt, procentul celor care au achiziționat cărți în perioada pandemiei nu s-a schimbat semnificativ în România. Totuși, modalitatea de plată a cunoscut schimbări importante în acest interval de timp, românii preferând să achiziționeze on-line cărți și plătind cu cardul. Cartea se adresează publicului larg, dar și editorilor de carte, persoanelor implicate în procesul digitalizării cărții, celor interesați de consumul cultural în România. Le recomand studenților această lucrare ca o modalitate de cercetare asupra consumatorul de carte. Nu în ultimul rând, cartea este utilă celor care lucrează în biblioteci, librarilor, păstrătorilor cărții. Digitalizarea cărții este un proces ireversibil, care uneori îi revoltă pe împătimi¬ții cărților tipărite, cei care preferă și probabil vor continua să cumpere cărți pe care le pot citi fizic, le pot atinge și păstra în rafturile bibliotecilor. Aceștia nu sunt neapărat o minoritate, căci două treimi dintre europeni preferă să cumpere cărți tipărite. Digitalizarea cărții nu înseamnă moartea cărții tipărite, ci un proces de democratizare a cărții, de care ar putea beneficia cei care în mod tradițional nu sunt între consumatorii fideli de carte.”