Editura de carte

Autor(i):Carlos Caballero Jurado, Richard Landwehr

Nr. pagini: 309 pagini

An: 2022

Editura: Favorit

„Prin ce este interesantă lucrarea de faţă? În primul rând, prin faptul că abordează o temă aproape total ignorată de istoriografia românească. […] În al doilea rând, cartea ne aduce mărturii la care altminteri cititorul din România n ar fi avut acces. Avem, astfel, alături de bibliografia oficială, punctul de vedere al celeilalte părţi, evenimentele din preajma şi din timpul războiului privite mai ales prin prisma militanţilor Gărzii de Fier. Fiindcă autorii şi au sprijinit în bună măsură cercetarea lor pe aceste surse – materialul istoric şi memorialistic provenit de la reprezentanţii Legiunii. Care sunt influenţaţi de sentimente şi interese partizane în relatarea evenimentelor.” (Ion Aramă, 1998)

„Atitudinea şi activităţile acestei preţioase avangarde (Armata Naţională de Eliberare, a Guvernului de la Viena, n.ed.) s-au dovedit pe deplin îndreptăţite când lumea a putut în sfârşit să vadă cum arăta în realitate regimul comunist care tortura România, cu prilejul dramaticei căderi a lui Ceauşescu. Barbara camarilă comunistă care strangula ţara a fost în sfârşit zdrobită, dar nu fără ca mai întâi să fi adus durerea şi mizeria a milioane de fiinţe. Trupele române din Waffen-SS au făcut parte dintr o mare încercare de a evita toate acestea, luptând contra unui pericol care ameninţa să se extindă în toată lumea. Eforturile şi faptele lor sunt demne de a fi păstrate şi amintite.” (Carlos Caballero&Richard Landwehr, 1993)

„Între Voluntarii români din Waffen-SS și Armata Națională Română a Guvernului de la Viena (1944–1945), cum a mai apărut, sau pur și simplu Armata Națională: reeditare după «Romanian Volunteers of the Waffen-SS», titlu avansat de însuși traducătorul Ion Aramă, am preferat varianta originară în traducerea noastră, mai aproape și de spiritul autorilor înșiși, dar și de realitatea practică, din teren, de la data derulării evenimentelor. Oricum ar fi însă, important e că avem o carte frumoasă, foarte bine scrisă, cu simpatie pentru soldatul român, în genere, prins ca de atâtea alte ori în multiseculara sa existență între două fronturi. O carte bine documentată care, dincolo de coloratura ideologică în care cititorul mai puțin inițiat o poate recepta, completează la modul decent și convingător o pagină – ocultată până recent – din istoria noastră militară.” (Dan Gîju, 2022)

Autor(i): General-maior (ret) Ion Dobran

Nr. pagini: 384 pagini

An: 2018

Editura: Favorit

Un fascinant „jurnal de război”, în fond însemnările zilnice, atât de pe Frontul de Est, cât și de pe Frontul de Vest, dintre 14 august 1943–9 mai 1945, ale locotenentului Ion Dobran, alias „Fachirul”, actualmente general-maior în retragere, ultimul as al aviației române de război și primul dintre vânătorii noștri care a trecut bariera a 100 de ani de viață, cu 13 avioane inamice distruse, 340 de misiuni la inamic și 74 de lupte aeriene în palmares, pilot pe Messerschmitt Me 109G în Escadrila 48 din Grupul 9 Vânătoare. Un erou autentic, un scriitor cu atât mai veridic și interesant.

Autor(i): Dan Gîju

Nr. pagini: 286 pagini

An: 2018

Editura: Favorit

Adunate pentru întâia oară în volum, portretele, interviurile, microstudiile şi eseurile relative la cei mai temerari dintre „şoimii” de ieri ai armatei româ­ne – pe patru dintre aceştia autorul având şansa să-i întâlnească personal –, cărora li se adaugă un calup de documente din arhive şi câteva portrete foto menite să completeze, fie şi la nivel de sugestie, galeria aşilor, a marilor maeştri ai manşei şi, nu în ultimă instanţă, a eroilor Aeronauticii Regale, demonstrează cu asupra de măsură, că deşi înfrântă la finele conflagraţiei mondiale, România a avut profesionişti redutabili care, atunci când teh­nica le-a permis, s-au bătut de la egal la egal cu cei mai bine plătiţi „mercenari” ai lumii, indiferent că au fost ruşi, ameri­cani, britanici sau chiar germani și unguri pe finalul războiului. Se regăsesc așadar, creionați de o manieră aparte, piloții de război Constantin „Bâzu” Cantacuzino („Grecu”), Dem. Ben. Cârâc („Tătusu”), Florea Chifulescu („Călăul”), Ioan Di Cesare, Ion Dobran („Fachiru”), Alexandru „Dudu” Frim, Vasile „Chiţu” Gavriliu, Alexandru „Alecu” Şerbănescu, Sorin Tulea și, nu în ultimul rând, Dan Vizanty („Mon cher”).