-
Regele Mihai I în amintirea mea
Autor(i): Despina Skeletti-Budişteanu
Nr. pagini: 318 pagini
Editura: Eikon
„Nici nu știu de ce m-a dus gândul brusc la Regele Mihai. Ce o fi făcând? Ce bărbat frumos! L-am zărit odată în tinerețe, cum trecea cu mașina destul de încet pentru el. De obicei, conducea foarte repede pe Kiseleff sau pe Jianu, printre aleile de trandafiri pe unde mă plimbam și eu. Era la volan. În ziua aceea era cald. Se afla la volanul superbei lui mașini decapotabile, proptit cu cotul aproape afară de tot pe geam și fumând dintr-o țigară lungă. Tocmai traversam. M-a amuzat. Și, fixându-l, am văzut că era cu cineva. Am întors brusc capul, parcă aș fi fost prinsă în plin păcat. Când m-am întors dispăruse, dar ochii lui albaștri rămăseseră înfipți în ai mei. Din clipa aceea am simțit un mosorel ce se învârtea în jurul inimii. Eram geloasă. Cine o fi fost? O fi fost cea cu care știam de multă vreme că se plimbă sau era alta? M-am așezat pe o bancă între trandafiri și în plin soare. Aveam o rochie galbenă. Tocmai fusesem la mare. Eram foarte bronzată. Trandafirii erau roșii. Poate mai trece…”
-
Purgatoriul
Autor(i): Dante Alighieri
Nr. pagini: 284 pagini
Editura: Eikon
„Sufletele poposesc în diferitele ocoluri ale muntelui un interval de timp ce depinde de gravitatea păcatului comis, care, în cazul poetului Stațiu, de exemplu, poate fi nul, căci el a fost supus deja pedepselor în ultimele două cornișe; popasul păcătoșilor poate, însă, să dureze ani sau chiar veacuri. Firește, sufletele personajelor sfinte sau meritorii merg direct la Ceruri, fără să mai treacă prin Purgatoriu, așa cum afirmă de pildă strămoșul-profet Cacciaguida. Când duhul unui penitent și-a isprăvit în întregime pedeapsa, muntele purgatorial se cutremură, a se vedea cazul eliberării/ descătușării poetului latin Stațiu, timp în care toate umbrele intonează Slavă…; odată eliberat, sufletul respectiv imediat va trece prin flăcările purificatoare din ultimul cerc, apoi va merge în Paradisul Terestru, adică la vârful muntelui purgatorial (Eden). Ajuns aici, el este primit de Matelda, ce reprezintă probabil starea de puritate a omului de dinaintea păcatului originar; aceasta îl botează, ca să zicem așa, în cele două râuri din Eden: Lete, ce șterge amintirea păcatelor săvârșite în timpul vieții, și Eunoe, ce întărește amintirea faptelor bune. Acest ritual de ablațiune, purificare, lustrație fiind îndeplinit, înseamnă că duhul respectiv este pregătit să urce în slavă, gata să se înalțe la stele, așa cum Dante însuși, după ce a fost supus respectivului ritual, va spune despre sine.” Geo Vasile
-
Paradoxuri și îngenunchieri – meditații despre filosofie și credință
Autor(i): Nicolae Turcan
Nr. pagini: 114 pagini
Editura: Eikon
Câți dintre idolii lui Dumnezeu ai alungat din tine însuți? De câte ori a reușit rugăciunea ta să spargă oglinda în care te autocontemplai fără să știi? A izbutit strigătul tău către Dumnezeul cel adevărat să risipească imaginile false care-ți populau mintea? Ți-ai oprit gândurile la marginea tainei, ți-ai lăsat neînțelegerea să vadă, prăbușindu-te înaintea Celui mai presus de toate reprezentările, simțirile și conceptele tale? Ai contemplat în icoană de necontemplatul, în cuvinte – de nespusul, în gânduri – de negânditul?
-
Pagini de jurnal 1946 – 1948
Autor(i): Mărgărita Ioana Vulcănescu
Nr. pagini: 160 pagini
Editura: Eikon
„Mircea e condamnat la 8 ani de închisoare, ca anul trecut. Nu mă așteptam. Președintele, singur, așezat în fotoliul său, se făcuse foarte mic; a citit sentința cu o voce abia inteligibilă și înecată. S-a oprit de mai multe ori, făcând pauze mari, neputând să mai vorbească. Procurorul nu era acolo. După ce a terminat, președintele s-a ridicat spunând: „faceți recurs toți, nu-i așa?” „Toți, se înțelege, se înțelege!”, a spus Mircea primul, toți făcând cor după el. „Curtea ia notă”, a răspuns președintele și a dispărut pe ușă. Mi-a fost milă de el. Toți au fost magnifici. Mircea a ascultat în picioare, cu brațele încrucișate, privirea clară. Surâdea, râdea aproape, pentru că este atât de absurd! A fost fermecător cu Mariuca și cu mine. Mariuca plângea și voia să râdă. Soldații și gardienii aveau ochii plini de lacrimi. Erau toți triști. Lumea consternată.”
-
Omul și Frumosul timpului său (…lumea antică)
Autor(i): Mariana Cîmpeanu
Nr. pagini: 136 pagini
Editura: Eikon
„Scrisă spre a aduce înțelesuri deopotrivă de natură estetică, artistică și de istoria artei, cartea Marianei Cîmpeanu este și un salutar manual, adresat studenților din spațiul interdisciplinar, ce cuprinde alături de ariile deja menționate și pe cele ale teatrului, ale filmului ori ale spectacolului.
Înțelegând existența operei de artă, cu accent vizual ce se desfășoară sub ochii umanității de peste 2000 de ani, asemenea unui spectacol plin de forme și culori, care includ mișcarea, sunetul și acțiunea; fiind totodată supusă și marilor categorii estetice asemeni frumosului, urâtului, tragicului, comicului și kitsch-ului.
Plecând din universul artei primitive și, mai apoi, antice, autoarea poposește în principalele etape ale creației, respectiv creatori și opere însemnate, cu precădere vizând cultura, arhitectura sau sculptura, pe care le prezintă sub aspecte diverse; încadrând subiectul în spațiul variat al zonelor geografice, istorice, tradiționale, ale credințelor monoteiste sau politeiste, ale meșteșugurilor, ale vestimentației (modei).”, Prof. Dr. Marcel Muntean
-
Nedivina comedie
Autor(i): Zygmunt Krasiński
Nr. pagini: 174 pagini
Editura: Eikon
„În Nedivina comedie, Krasiński se folosește de teologie (sau de concepția escatologică) nu ca profet, ci ca gânditor care prevede mersul evenimentelor, incluzând premisele teologice în interpretarea istoriosofică a situației concrete din realitatea istorică. Nu ascunde, ci dimpotrivă, subliniază faptul că se consideră istoriozof-poet: printre altele, îl ajută în acest sens stilizarea dantescă din poem. În uverturile lirice, care preced cele patru părți ale poemului, este subliniat gestul creator al poetului […], stabilind echilibrul dintre inspirație și intelect, credință și reflecție. În felul acesta, Krasiński elaborează pentru cele mai importante opere ale sale o ipostază individuală și un loc distinct printre fenomenele curentului romantic: poezia romantică a istoriei.” BOGUSŁAW DOPART
„Înzestrat cu un profund spirit de observație, pe care îl dezvoltă prin lecturi sistematice, Krasiński a reușit să construiască o imagine convingătoare asupra confruntării dintre rațiuni diferite, conflictuale, ale unor protagoniști din clase sociale antagonice (vezi îndeosebi confruntarea dintre Pankracy și contele Henryk, asupra căreia vom reveni), cu accent pregnant pe amenințarea pe care o reprezintă masele revoltate. Manifestând un interes aparte față de mecanismul revoluțiilor moderne și al consecințelor distructive ale acestora, așa cum am mai afirmat, scriitorul trece dincolo de cadrul pur istoric și social, pătrunzând în zona metafizică, de vreme ce își pune deseori întrebări cu privire la rolul Providenței în istorie și în viața omului, la legăturile complicate dintre divinitate și lumea pământeană. Nedivina comedie este o dramă metafizică, deoarece, dincolo de evenimentele istorice propriu-zise, dezvăluie trăirile protagoniștilor marcați de înrâurirea Binelui sau a Răului, de forțe din realitatea proximă sau supranaturală. Din punct de vedere metafizic, reprezentativ rămâne contele Henryk, aflat deseori la confluența dintre metafizică și istorie, dintre viața ca vis și poezie și viața concretă, reală, prozaică.” CONSTANTIN GEAMBAȘU
-
Memoria gazelei
Autor(i): Viorel Ștefănescu
Nr. pagini: 196 pagini
Editura: Eikon
Memoria gazelei, sintagma care dă atât titlul volumului cât și al primei secțiuni, inspirată autorului de vizionarea unui documentar TV, este o metaforă ironică referitoare la unul dintre simptomele criticii contemporane românești și nu numai: amnezia ca mecanism psihologic de protecție, dar și ca sursă de vulnerabilitate (e vorba, desigur, de amnezia culturală). În continuarea mai vechiului studiu despre T.S. Eliot, pe care l-am menționat, în care denunța fenomenul de „tabloidizare” a unei bune părți a criticii academice britanice și americane, în care se combinau „metodic” biografia, psihanaliza și marxismul (rezultatul fiind „o struțo-cămilă ridicolă și, deopotrivă, periculoasă”), Viorel Ștefănescu își menține pledoaria pentru un demers critic centrat pe literaritatea operei.
-
Lirica lui Lucian Blaga sau despre mersul gândirii producătoare
Autor(i): Elena Roată
Nr. pagini: 304 pagini
Editura: Eikon
„Elena Roată găsește că e cazul să limpezească, sub raport teoretic într-un întreg capitol, problematica ridicată de abordarea poietică a operei lui Blaga, abordare care nu poate minimaliza rolul cititorului, adică felul cum se construiește și cum trăiește în mintea destinatarului imaginea operei.
Luând în considerare punctele de vedere ale celor mai avizați exegeți ai operei lui Blaga, autoarea schițează apoi etapele discursului liric și se străduiește să-l situeze pe poet în contextul său cultural și în mișcarea literară a vremii
-
Kordian
Autor(i): Juliusz Słowacki
Nr. pagini: 184 pagini
Editura: Eikon
„Inclusă în repertoriul teatral de regizori remarcabili, această dramă a devenit una dintre operele apreciate de exegeții literari; actul de cea mai înaltă înnobilare a fost așezarea lui Kordian alături de Moșii și de Nedivina comedie, într-o triadă numită „drama romantică poloneză”. Ca operă scrisă de un „poet al Varșoviei”, martor al istoriei, a fost considerată sursă istorică a situației mentale a populației din capitală înainte de insurecția din noiembrie. În opera lui Słowacki s-a descoperit un sens istoriozofic sui generis, decurgând din confruntarea dintre planul divin al istoriei (inaccesibil profeților), factorul răului în istorie și elementul demonismului în activitatea omenească. Drama a fost receptată prin prisma examinării multilaterale a personajului din titlu ca erou romantic existențial. A fost interpretată – în acord cu intenția evidentă a protagonistului – ca mărturie a aspirației lui Słowacki la rolul de poet național, de poet profet. S-a evidențiat, de asemenea, estetica imaginației, specifică lui Słowacki, și metapoezia imanentă, înscrisă în text.” BOGUSŁAW DOPART
„Drama Kordian reprezintă un text pluristratificat, cu structură complexă, deschis la multiple interpretări. Dincolo de ideile adânc ancorate în istoria și mitologia polonă, drama a stat în atenția criticilor și istoricilor literari datorită valorii literare în sine, bogăției lexicale și imaginative, variatelor resurse poetice și prozodice. Versiunea românească îmbogățește imaginea creației marelui poet polonez la noi, constituind totodată un omagiu cu prilejul Anului Romantismului Polonez (2022), instituit în urma hotărârii Seimului din Polonia.” CONSTANTIN GEAMBAȘU
-
Instituțiuni filosofice (vol. III) – Filosofia morală
Autor(i): Vasile Lucaciu
Nr. pagini: 282 pagini
Editura: Eikon
Este generală plângerea celor buni, că în zilele noastre spiritul g enerației mai tinere e corupt prin erorile veacului, caracterele sunt vătămate în rădăcina lor prin desfrânarea și libertinajul moravurilor. Cauza relelor acestora zace în perversiunea disciplinelor filosofice, care în logică proclamă scepticismul, în metafizică apără materialismul, în etică se închină egoismului și apoi în dreptul natural nu se sfiesc a enunța teza teribilă, „ubi vis, ibi ius”. Cu asemenea principii nu se poate edifica palatul fericirii omenești, nu se poate înnobila natura rațională a omului, ci din contra, se prepară pieirea rușinoasă a societății saturate cu atare idei și învățături eronate.” Vasile Lucaciu
„Granițele naționale au fost trasate cu sânge, iar faptul că ne incomodează teoretic cruzimea acestei formule nu-i clintește cu nimic veritatea. Înainte de a fi transformat în instrument ideologic sau politic, adevărul trebuie cunoscut ca fapt. Din această pricină, pentru a onora idealul adevărului, mai presus de care nu se poate așeza nicio știință, trebuie să ne impunem nouă și celor care sunt interesați de tema noastră, acest principiu metodologic: înapoi la evenimente, înapoi la context (…) La origine, orice națiune este încarnarea unui mit social, și de aceea expresia cea mai complexă a sensului istoric al comunității etnice. În Anul Centenarului Marii Uniri, trebuie spus că preotul Vasile Lucaciu a fost pe toată durata vieții lui unul dintre cei mai activi luptători ardeleni pentru eliberarea românilor de sub administrația austro-ungară și alipirea Transilvaniei la România, iar figura lui eroică nu este și nu poate deveni obiectul unor exerciții de bagatelizare, ci merită tratată cu reverență și lăsată în panteonul în care și-a câștigat locul printr-o viață integral dedicată emancipării naționale.” Vianu Mureșan
„După aproape un secol de uitare, lansăm câteva interogații: Care ar fi șansa acestei minunate filosofii neotomiste să intre în jocul exegezelor actuale? Care ar fi șansa validării sale, între „Poveștile” noastre despre relația dintre Noi și Ființă? Desigur, Aventurile adevărurilor continuă. Construcția acestui discurs al Ideii este deschis.” Petru Dunca
-
Instituțiuni filosofice (vol. II) – Metafizica
Autor(i): Vasile Lucaciu
Nr. pagini: 282 pagini
Editura: Eikon
Este generală plângerea celor buni, că în zilele noastre spiritul g enerației mai tinere e corupt prin erorile veacului, caracterele sunt vătămate în rădăcina lor prin desfrânarea și libertinajul moravurilor. Cauza relelor acestora zace în perversiunea disciplinelor filosofice, care în logică proclamă scepticismul, în metafizică apără materialismul, în etică se închină egoismului și apoi în dreptul natural nu se sfiesc a enunța teza teribilă, „ubi vis, ibi ius”. Cu asemenea principii nu se poate edifica palatul fericirii omenești, nu se poate înnobila natura rațională a omului, ci din contra, se prepară pieirea rușinoasă a societății saturate cu atare idei și învățături eronate.” Vasile Lucaciu
„Granițele naționale au fost trasate cu sânge, iar faptul că ne incomodează teoretic cruzimea acestei formule nu-i clintește cu nimic veritatea. Înainte de a fi transformat în instrument ideologic sau politic, adevărul trebuie cunoscut ca fapt. Din această pricină, pentru a onora idealul adevărului, mai presus de care nu se poate așeza nicio știință, trebuie să ne impunem nouă și celor care sunt interesați de tema noastră, acest principiu metodologic: înapoi la evenimente, înapoi la context (…) La origine, orice națiune este încarnarea unui mit social, și de aceea expresia cea mai complexă a sensului istoric al comunității etnice. În Anul Centenarului Marii Uniri, trebuie spus că preotul Vasile Lucaciu a fost pe toată durata vieții lui unul dintre cei mai activi luptători ardeleni pentru eliberarea românilor de sub administrația austro-ungară și alipirea Transilvaniei la România, iar figura lui eroică nu este și nu poate deveni obiectul unor exerciții de bagatelizare, ci merită tratată cu reverență și lăsată în panteonul în care și-a câștigat locul printr-o viață integral dedicată emancipării naționale.” Vianu Mureșan
„După aproape un secol de uitare, lansăm câteva interogații: Care ar fi șansa acestei minunate filosofii neotomiste să intre în jocul exegezelor actuale? Care ar fi șansa validării sale, între „Poveștile” noastre despre relația dintre Noi și Ființă? Desigur, Aventurile adevărurilor continuă. Construcția acestui discurs al Ideii este deschis.” Petru Dunca
-
Instituțiuni filosofice (vol. I) – Logica
Autor(i): Vasile Lucaciu
Nr. pagini: 282 pagini
Editura: Eikon
Este generală plângerea celor buni, că în zilele noastre spiritul g enerației mai tinere e corupt prin erorile veacului, caracterele sunt vătămate în rădăcina lor prin desfrânarea și libertinajul moravurilor. Cauza relelor acestora zace în perversiunea disciplinelor filosofice, care în logică proclamă scepticismul, în metafizică apără materialismul, în etică se închină egoismului și apoi în dreptul natural nu se sfiesc a enunța teza teribilă, „ubi vis, ibi ius”. Cu asemenea principii nu se poate edifica palatul fericirii omenești, nu se poate înnobila natura rațională a omului, ci din contra, se prepară pieirea rușinoasă a societății saturate cu atare idei și învățături eronate.” Vasile Lucaciu
„Granițele naționale au fost trasate cu sânge, iar faptul că ne incomodează teoretic cruzimea acestei formule nu-i clintește cu nimic veritatea. Înainte de a fi transformat în instrument ideologic sau politic, adevărul trebuie cunoscut ca fapt. Din această pricină, pentru a onora idealul adevărului, mai presus de care nu se poate așeza nicio știință, trebuie să ne impunem nouă și celor care sunt interesați de tema noastră, acest principiu metodologic: înapoi la evenimente, înapoi la context (…) La origine, orice națiune este încarnarea unui mit social, și de aceea expresia cea mai complexă a sensului istoric al comunității etnice. În Anul Centenarului Marii Uniri, trebuie spus că preotul Vasile Lucaciu a fost pe toată durata vieții lui unul dintre cei mai activi luptători ardeleni pentru eliberarea românilor de sub administrația austro-ungară și alipirea Transilvaniei la România, iar figura lui eroică nu este și nu poate deveni obiectul unor exerciții de bagatelizare, ci merită tratată cu reverență și lăsată în panteonul în care și-a câștigat locul printr-o viață integral dedicată emancipării naționale.” Vianu Mureșan
„După aproape un secol de uitare, lansăm câteva interogații: Care ar fi șansa acestei minunate filosofii neotomiste să intre în jocul exegezelor actuale? Care ar fi șansa validării sale, între „Poveștile” noastre despre relația dintre Noi și Ființă? Desigur, Aventurile adevărurilor continuă. Construcția acestui discurs al Ideii este deschis.” Petru Dunca