Editura de carte

Autor(i): Diana Mandache

Nr. pagini: 192 pagini

An: 2024

Editura: Corint

Exil și rivalități. Principele Nicolae pune în prim-plan complexitatea relațiilor principelui cu regina Maria, dar mai ales cu fratele său, Carol, în momente esențiale din istoria dinastiei, petrecute după moartea regelui Ferdinand. Nicolae va lua drumul exilului în 1937, prin plecarea definitivă din România, fiind exclus din familia regală de regele Carol din cauza căsătoriei morganatice cu Ioana Doletti. Noua configurație politică creată după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial i-a zădărnicit orice încercare de a reveni la București. Această perioadă însă îl va pune în situații interesante de viață, prin contactele cu diplomații Aliaților acreditați la Berna sau prin întâlnirile cu unii membri ai familiei regale spaniole aflați în Elveția, dar și cu diplomați români care informau Bucureștiul despre activitățile princiare. Instalarea regimului comunist în România determină o nouă etapă în configurarea emigrației. Existența în exil a doi regi și a unui fost principe regent între 1948–1953 a dus la repoziționări și noi alianțe. S-au conturat două orientări principale ale emigrației în jurul celor doi regi, a treia fiind „gruparea nicolaistă” la care aderaseră vechii săi susținători sau nemulțumiții, având deopotrivă legături cu Liga Românilor Liberi sau alte organizații ale exilului din Paris, Madrid, Roma, Freiburg. Deși lupta în emigrație pe parcursul anilor a încetinit, Nicolae a continuat să rămână o figură distinctă a familiei regale în relațiile cu refugiații români. Principele Nicolae avea un caracter ferm, iar spiritualitatea și manierele sale creionate de educația britanică au creat o bună impresie în cercurile înaltei societăți europene. Chiar dacă nu a mai revenit în țara natală, a căutat să sprijine comunitățile întâlnite, iar cultura o vedea ca mijloc eficient de propagandă în timpul Războiului Rece.

Diana Mandache

Autor(i): Serhii Plokhy

Nr. pagini: 592 pagini

An: 2022

Editura: Corint

Anul 1962 a reprezentat momentul uneia dintre cele mai încrâncenate și periculoase dispute din istorie, o veritabilă partidă de șah între SUA și URSS în care piesele au fost rachetele, bombardierele și submarinele nucleare. Amplasarea rachetelor în Turcia, respectiv Cuba, precum și problema Berlinului au fost elementele care au condus la o situație a cărei rezolvare părea imposibilă. Americanii și sovieticii, prin liderii lor, John F. Kennedy și Nikita Hrușciov, au ținut lumea în tensiune, fiecare amenințând cu folosirea armelor pe care le avea la dispoziție, inclusiv a celor nucleare. Deși erau două personaje diametral opuse, cu vederi și convingeri diferite, președintele de la Casa Albă și liderul de la Kremlin aveau însă același obiectiv: ambii evitau să folosească armele nucleare, pe deplin conștienți de consecințele dezastruoase ale unui asemenea gest.

Pe baza documentelor, arhivelor, memoriilor și informațiilor strânse de la cei mai importanți actori ai crizei rachetelor cubaneze, reputatul profesor și istoric Serhii Plokhy reconstituie una dintre cele mai tensionate perioade prin care a trecut lumea în secolul al XX-lea, într-o poveste plină de învățăminte pentru generațiile viitoare.

Autor(i): Rosemary Sullivan

Nr. pagini: 752 pagini

An: 2024

Editura: Corint

Rosemary Sullivan ne propune excepționala biografie a unicei fiice a lui Iosif Vissarionovici Stalin – Svetlana Allilueva. Născută în anii de început ai Uniunii Sovietice, Svetlana și-a petrecut tinerețea între zidurile Kremlinului. A fost ferită de grijile cotidiene, dar nu a putut evita tragediile familiei sale. Rând pe rând, din viața ei au dispărut toți cei dragi: mama, doi frați, mătuși, unchi și un iubit de două ori mai în vârstă decât ea. Pe măsură ce a aflat despre grozăviile tatălui său, după decesul acestuia, Svetlana nu a mai putut să tacă. În 1967, a fugit în Statele Unite ale Americii, lăsându-i în urmă pe cei doi copii ai săi. Viața ei s-a schimbat – s-a mutat des, avut un mariaj dezastruos, s-a izolat de ceilalți imigranți ruși și, în cele din urmă, a murit în sărăcie, în Wisconsin.

Bazându-se pe documente din arhivele KGB, CIA și ale guvernului sovietic și pe mărturiile urmașilor Svetlanei, autoarea reconstituie destinul zbuciumat al fiicei lui Stalin, o femeie condamnată să fie prizonier politic al numelui tatălui său. Autoarea își plasează personajul într-un context general, fără să piardă însă din vedere latura umană a poveștii.