-
Bonsai. Povestea fetei norocoase
Autor(i): Crisula Ștefănescu
Nr. pagini: 304 pagini
An: 2022
Editura: AIUS Printed
Crisula Ştefănescu este absolventă a Facultății de filologie a Universității București. În 1982 emigrează în Germania și lucrează la postul de radio „Europa Liberă”; mai întâi cercetător-analist în cadrul „Institutului de Cercetare al Europei Libere” și, din 1992, în Departamentul de Broadcasting, ca redactor al emisiunii de cultură „Controverse-Confluenţe Est-Vest”. Din 1995, când radioul s-a mutat la Praga, trăiește împreună cu soțul ei, scriitorul Andi Ștefănescu, într-un sat bavarez din apropiere de München. Crisula Ștefănescu a publicat treizeci de cărți.
„BONSAI este un roman bine scris, într-un stil alert și cuceritor. Atrage printr-un fel de sinceritatecapricioasă, printr-o ritmare emoțională a confesiunii. În plus, cuprinde întâmplări pitorești și mai ales, pagini de poezie de o remarcabilă frumusețe.” (Alex ȘTEFĂNESCU)
Romanul BONSAI a fost scris dintr-o suflare, ca să spun așa, în vara anului 2008. Când l-am terminat, am trimis manuscrisul spre lectură unor critici literari și unor prieteni cu activități și preocupări literare. Deși „verdictul” a fost favorabil, totuși cartea nu a fost publicată. De-a lungul timpului mai multe fragmente din BONSAI au apărut în reviste literare, obținând și un premiu, sau postate pe pagina mea de face-book, dar am acest obicei, nu știu dacă bun sau rău, de a lăsa manuscrisele să zacă cu anii. După ce, nu demult, l-am recitit și am mai făcut mici corecturi, m-am gândit că a cam sosit timpul să-i dau drumul în lume.
-
Marin Preda. Răsfrângeri în actualitate
Autor(i): Stan V. Cristea
Nr. pagini: 160 pagini
An: 2023
Editura: AIUS Printed
Lucrarea Marin Preda. Răsfrângeri în actualitate, ce cuprinde cronicile literare publicate în răstimpul anilor 2015‑2022, pe marginea unor cărţi despre scriitor. Ea reprezintă ultima piesă din „trilogia” pe care i‑am dedicat‑o, la Centenar, alături de volumele: Marin Preda. Anii formării intelectuale (1929‑1948), ediţia a treia, revăzută şi adăugită (2022), Marin Preda. Biobibliografie, vol. I‑II (2022). Lângă această „trilogie” am adăugat îngrijirea volumului colectiv Marin Preda. Omul şi Opera la Centenar (2022).Opera lui Marin Preda rămâne singulară în literatura română contemporană, întrucât se bazează pe un sistem de valori etice şi propune o morală ce integrează libertatea spiritului şi respectul valorilor fundamentale, pornind de la perspectiva tradiţională, circumscrisă contextului civilizaţiei contemporane, omul şi istoria fiind în fapt dimensiunile esenţiale ale acesteia. Pe de altă parte, complexitatea operei lui Marin Preda trebuie circumscrisă în raport de contextul social, politic şi cultural în care aceasta a fost edificată, căci – nu încape nicio îndoială – de‑ar fi trăit în alte vremuri, poate că altul ar fi fost mersul său scriitoricesc. Ceea ce este indubitabil, este faptul că, prin proporţiile şi valoarea creaţiei sale, Marin Preda este unul dintre clasicii literaturii române contemporane, care, deşi are parte de o posteritate dificilă, nu va înceta să stârnească atenţia cititorilor şi a criticilor, determinând deopotrivă admiraţii şi controverse (sintagma „complexul Preda” îşi va păstra, cumva, pentru destulă vreme actualitatea), ceea ce înseamnă că opera sa nu va ajunge, totuşi, să fie uitată ori tratată cu indiferenţă. Prin structura sa intrinsecă şi prin valoarea literară şi estetică, chiar dacă nu într‑o unitate absolută, opera lui Marin Preda are şi capacitatea indestructibilă de a resuscita oricând interesul. -
Alexandr Zinoviev – un om al paradoxurilor
Autor(i): Crisula Ștefănescu
Nr. pagini: 114 pagini
An: 2022
Editura: AIUS Printed
Orice discuție cu Alexandr era o provocare. Îi plăcea să facă afirmații paradoxale, șocante pentru o gândire obișnuită cu clișee ideologice. Era greu să-l prinzi în tipare comune, pentru că nu era construit după asemenea tipare. Nu era nici comunist, nici anticomunist, deși a fost considerat și una și alta, ci om de știință, un cercetător. Am spus-o atât în interviurile, cât și în cărțile sale. Alexandr Zinoviev avusese ca nimeni altul curajul să dezvăluie realitatea comunismului, absurditatea și cruzimea unei lumi care ar fi părut utopică, inimaginabilă, dacă nu ar fi fost o realitate. Ceea ce Alexandr Zinoviev reproșa lumii occidentale, deși o considera ca fiind cea mai reușită civilizație în istoria omenirii, era faptul, paradoxal în sine, că este prea eficientă și produce prea mult.
-
N. I. Herescu – un aristocrat al culturii române
Autor(i): Mihaela Albu
Nr. pagini: 262 pagini
An: 2021
Editura: AIUS Printed
“Deasupra mormintelor, oamenii arunca flori si uitare. Murim de doua ori: o data ca oameni si a doua oara in amintirea celorlalti. Pentru oamenii mari a doua moarte este cea adevarata”, scria clasicistul, scriitorul, traducatorul, jurnalistul, “profesorul de boierie” (cum il caracterizase V. Ierunca), acela cu a carui moarte “se duce ultimul aristocrat al exilului” (cum scria cu durere M. Eliade). Este vorba despre N. I. Herescu, iar aceasta carte (alaturi de altele dedicate lui) este menita sa lupte impotriva ,,mortii” unui aristocrat al culturii romane. – Mihaela AlbuIn spatiul cultural romanesc, cartea pe care cititorii de azi o asteptau mai demult – pregatiti fiind de o editie partiala a operei protagonistului (N. I. Herescu, Destin fara moarte. Pentru clasicism, ed. MNLR, 2011) – se datoreaza celei mai autorizate exegete a operei si biografiei lui N. I. Herescu: profesoara Mihaela Albu. Titlului cartii ne-am putea ingadui sa-i facem o adaugire doar mentala, insa cu puternice rezonante etice: N. I. Herescu a fost – asa cum reia autoarea, partial, cunoscuta sintagma calificativa a lui Mircea Eliade -, intr-adevar, ultimul aristocrat, dar un aristocrat erou al culturii romane, respectiv al culturii romane aflate in exil. – Liviu Franga -
Necunoscutul scriitor Virgil Ierunca
Autor(i): Mihaela Albu și Dan Anghelescu
Nr. pagini: 292 pagini
An: 2020
Editura: AIUS Printed
Dupa cum se cunoaste, in perioada comunista, nu s-a permis – oficial – sa se vorbeasca despre exil sau sa se scrie despre cartile ori activitatea scriitorilor plecati din tara. Chiar si numele lor erau interzise.Daca nu li s-ar reedita azi operele, daca nu am scrie despre acestea, ar insemna sa participam, cu buna stiinta, la ceea ce Virgil Ierunca numise ,,pedagogia uitarii” si chiar ,,voita de clasa a uitarii”.De aceea, aceasta carte (a doua in colectia ,,Cartile exilului”) il (re)aduce in atentie pe unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai exilului, scriitorul Virgil Ierunca, perceput insa de marele public mai ales ca jurnalist, ca ,,vocea” de la Europa Libera.“Esti un mare scriitor”, ii scrisese Mircea Eliade lui Ierunca dupa lectura unor fragmente din Jurnalul acestuia.Urmand aprecierea aprecierea lui Eliade, ne-am propus in volumul de fata ca, pe langa (re)actualizarea unor date asupra vietii si activitatii lui Virgil Ierunca, in contextul istoric si social de dupa 1944, sa atragem atentia (si) asupra valorii literare a scrisului sau. – Mihaela Albu, Dan Anghelescu -
Întâlniri cu Aurora
Autor(i): Mihaela Albu
Nr. pagini: 174 pagini
An: 2021
Editura: AIUS Printed
Stiu un lucru: ca oricum vei canta, va fi Aurora Cornu, nu altcineva si asta e pentru mine de ajuns. Gandesc ca si pictorul lui Tolstoi din Ana Karenina. Nu stiu care e treapta de valori pe care ne va aseza timpul, dar stiu ca noi amandoi avem ceva de spus care n-a fost spus. – Marin PredaIn Jurnalul Et in America paginile despre Aurora Cornu sunt si numeroase si esentiale, demne de luat in seama de aceia care scriu aici, in Romania, despre ea. – Iordan DatcuAurora Cornu – un om exceptional, o femeie pe care nu poti sa nu o indragesti si sa nu te simti privilegiat ca poti sta in preajma ei… – Mariana Sipos -
Valoare și adevăr. De vorbă cu Nicolae Florescu
Autor(i): Crisula Ștefănescu
Nr. pagini: 144 pagini
An: 2021
Editura: AIUS Printed
Vreau ca sa ramana undeva consemnat ceea ce am trait. Si de asta scriu. Ca efectiv sa ma recuperez fata de ceea ce am eu datorie, datoria mea de intelectual. – Nicolae Florescu