Cartea cu amintirile lui Ion Ghiea din pribegia de după revoluţia anului 1848, tipărită de autor în 1889, de mult nu se mai afla în comerţ. Lucrarea aceasta nu s-a retipărit în întregime nici cu prilejul editării „Operelor complete“ ale lui Ghica, la „Minerva“, înainte de război (1914-15). Într-adevăr, d. Petre V. Haneș, care a îngrijit cele patru volume ale operelor complete, s-a mulţumit să publice în ultimul volum lămuririle lui Ghica, presărate în întreaga operă, fie la începutul fie în corpul celor 13 capitole din care se compune ea. Dar nici aceste lămuriri, care formează aproape singura contribuţie personală a lui Ghica și care justifică în același timp forma de ,,scrisori către Vasile Alecsandri“ ce o au singuraticele capitole, nu au fost retipărite în întregime, iar unele omisiuni nu pot fi deloc înţelese.