-
Elitele din Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX lea
Autor: Dan Dumitru Iacob
Nr. pagini: 368 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Motivul pentru care am ales sociabilitatea și divertismentul ca subiecte prioritare pentru studierea istoriei elitelor românești din prima jumătate a secolului al XIX-lea rezidă în importanţa şi ponderea acestor aspecte, mai ales, în viaţa cotidiană a elitei sociale, în speţă a boierimii. Situația este pe deplin reliefată în sursele vremii, fiind tratată însă diferențiat, de la simpla menționare a unor aspecte specifice și redundante, până la critica virulentă și exagerată a unei întregi clase sociale, considerată parazitară și plină de metehne sociale și morale. Radu Rosetti, descendentul unei mari familii boierești, precizează că „boierimea moldovenească din vremea lui Mihalache Sturdza avea două îndeletniciri de căpetenie: intrigile politice şi plăcerile”. Și tot el notează, într-un alt loc, că boierimea ducea, într-o mare măsură, o existență frivolă, abandonându-se pe „valurile vieţii”.
Clasă privilegiată, boierimea acumulează toate atributele condiţiei elitare: dominanţă socială, economică, politică şi culturală. Lipsită de o reală concurenţă socială, în absenţa unei clase de mijloc, încă neconstituită până la mijlocul secolului al XIX-lea, boierimea apare drept unica elită din principatele române. De aceea ea va şi constitui eşantionul principal şi predilect al cercetării noastre. Poziţia privilegiată a acestui grup elitar nu exclude, totuşi, posibilitatea detectării altor elite, în mare parte detaşate tot din rândurile boierimii. În acest caz, pluralul elite are avantajul că surprinde diferenţele şi transformările structurale ale boierimii, precum şi configurarea unor elite culturale sau politice a căror substanţă socială nu mai este însă de natură exclusiv aristocratică, ci şi de extracţie burgheză sau chiar mai modestă. Prefacerile respective, perceptibile în cursul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, devin evidente după desfiinţarea juridică a clasei boiereşti, în 1858.
-
Eminescu. Un suflet trudit
Autor(i): –
Nr. pagini: 256 pagini
An: 2023
Editura: Paul Editions
Despre Eminescu s-a scris atat de mult ca nici despre unul din barbatii insemnati ai neamului romanesc. Au scris cei ce l-au cunoscut in persoana, si care nu l-au cunoscut decat dupa scrierile sale si din toate publicatiile acestea s-au format apoi concluzii asupra intregii individualitati a lui Eminescu. Amintirile de fata nu le-as fi scris si publicat daca nu as fi fost indemnat spre aceasta de nenumarate ori si din foarte multe parti. Mi s-a zis, ca eu care am fost prieten si coleg cu Eminescu in liceul din Cernauti, care am petrecut cu dansul cat timp a stat in Bucovina si apoi cat timp a urmat studiile la Universitatea din Viena, sunt dator sa dau publicului romanesc amintirile mele despre acest prieten al meu, amintiri care vor interesa pe cunoscutii, prietenii si admiratorii lui Eminescu. Si astfel m-am hotarat sa urmez dorintelor exprimate din atatea parti. – Teodor V. Stefanelli
Daca insistam asupra traiului lui nenorocit, este ca fiind contemporani cu el – fie chiar ca nu i-am apucat decat cei din urma ani – ne credem datori a privi omul asa cum l-am cunoscut in realitate. Posteritatea va putea fi indiferenta, caci ea va privi numai opera poetului. Noi insa nu putem uita sufletul lui, suferintele si chinurile lui, am fost alaturi cu unele din ele si nu putem sa le inlaturam din amintirea noastra. Trudit asa in viata, la varsta de 28 de ani, cand altii incep a trai si a simti, el scrie, in 32 de variante, versurile: Mai am un singur dor, sa ma lasati sa mor, ca singura dorinta ce-i mai ramasese in viata. – N. Petrascu
-
Eu și Gheorghiu-Dej
Autor(i): Gheorghe Apostol
Nr. pagini: 208 pagini
An: 2022
Editura: Paul Editions
Gheorghe Apostol a fost un om politic roman, principalul contracandidat al lui Nicolae Ceausescu la functia de lider al partidului dupa moartea lui Gheorghiu-Dej. S-a nascut in comuna Tudor Vladimirescu din apropierea Galatiului. S-a facut remarcat mai intai prin activitatea sindicala din timpul actiunilor greviste din perioada 1930-1933 si astfel l-a cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu-Dej alaturi de care a militat intreaga viata. In 1937 este judecat si condamnat pentru activitatea comunista si incarcerat la Doftana, unde isi ispaseste pedeapsa pana in 1940, dar in perioada razboiului trece prin diverse lagare: Miercurea Ciuc, Caracal, Targu-Jiu. Dupa, rapzboi (1945-1952) participa la reorganizarea miscarii sindicale, ajungand presedinte al Confederatiei Generale a Muncii, iar mai tarziu (1955-1961; 1967-1969) presedinte al Consiliului General al Sindicatelor.
In perioada aprilie 1954 – octombrie 1955 a indeplinit functia de prim-secretar al C.C. al PMR, iar in perioada 1952-1954 si 1961-1967 de prim-vicepresedinte al Consiliului de ministri. In 1969, intrand in conflict cu Nicolae Ceausescu a fost eliminat din Comitetul Central si trecut director la Rezervele de stat pana in 1975, apoi a indeplinit functia de ambasador in Argentina, Uruguay, Brazilia pana in 1988. In primavara lui 1989 este initiatorul Scrisorii celor sase, difuzata de postul „Europa Libera” prin care era criticata sever politica lui Nicolae Ceausescu. Este invinuit de „inalta tradare” si este arestat la domiciliu si anchetat 8 luni, dar evenimentele din decembrie 1989 ii aduc salvarea. A decedat in 21 august 2010, in Bucuresti. -
Figuri din antichitatea clasică
Autor(i): I. Marinescu
Nr. pagini: 272 pagini
An: 2023
Editura: Paul Editions.
Cand la anul 476 dupa Hristos, Odovacar, seful garzii Herulilor, smulsese de pe capul ultimului August diadema imperiala, nimeni nu se astepta la caderea Imperiului Roman de Apus. „Roma este eterna!”. Asa o cantasera poetii ei, asa crezuse publicul care se ingramadise mai numeros ca niciodata in amfiteatre, atunci cand imparatul Filip Arabul celebra mileniul Romei. Cine se putea gandi ca puternicul popor de la Tibru va pieri vreodata? Si totusi, a venit o zi cand, fara lupte aprige, fara zguduiri mari, Roma s-a prabusit prin simpla vointa a unui mercenar barbar. Un oras in care viata intregii lumi pulsa cu tarie, un imperiu bogat si stralucit, cu hotare intarite si cu armate mari si, mai presus de toate, o civilizatie rafinata, cum nu mai fusese alta! Toate acestea sa se prabuseasca intr-o clipa, fara niciun zgomot, fara nicio agitatie!… Cum se putea ca o viata asa de multipla si asa de puternica in manifestarile ei sa piara pentru totdeauna? Ce se facuse acel Senat mandru si maiestuos care impusese pe vremuri atator regi si generali celebri? Unde era poporul entuziast care umplea Forul, pentru a aplauda pe un Cato sau pe un Cicero?… Pierisera toti, impreuna cu imparatii si cu clasa aceia de rafinati si artisti care facusera odata marirea Romei imperiale. Despre toatea acestea vom afla in cele ce urmeaza, intr-o lectura placuta care ne aduce in fata ochilor o imagine pregnanta si completa a unor personaje romane si grecesti din antichitatea clasica.
-
File de jurnal. Memorii
Autor(i): Marta Trancu-Rainer
Nr. pagini: 320 pagini
An: 2021
Editura: Paul Editions
Marta Trancu-Rainer (1875-1950) a fost prima femeie chirurg din Romania, medic obstetrician de seama din prima jumatate a secolului XX.
Mobilizata in Primul Razboi Mondial, cu gradul de maior, a realizat numeroase interventii chirurgicale prin care a salvat sute de vieti. A condus, concomitent, Spitalele „Coltea”, cel al „Scolii de Poduri si Sosele”, precum si Spitalul de Chirurgie instalat in Palatul Regal, la cererea Reginei Maria. „Cele doua erau mereu impreuna in marile spitale si in spitalele de campanie, in mijlocul ranitilor de razboi” (dr. V.T. Terentiu). Suferind o plaga infectata din cauza deselor expuneri la infectiile ranitilor, Regina a fost operata la mana de catre prietena sa.C.I. Parhon spunea: „Marta este nu numai o profesionista de o rara valoare si constiinciozitate, dar si o lucratoare de elita pe terenul publicisticii medicale si in special pe acela al biologiei”.
S-a luptat toata viata pentru recunoasterea statutului profesional al femeilor in interiorul breslei medicale. Si-a castigat respectul Familiei Regale, devenind medicul curant al reginelor Romaniei.
S-a confruntat cu multe probleme si opozitii din partea colegilor, nefiind acceptata drept chirurg, pentru ca era femeie. Reuseste, totusi, sa profeseze. Se casatoreste in anul 1903 cu Francisc I. Rainer, celebru anatomist si antropolog, intemeietorul Institutului de Antropologie din Romania si se muta definitiv la Bucuresti.
Dupa razboi isi continua activitatea profesionala ca medic chirurg la spitalul Colentina din Bucuresti, precum si cercetarile desfasurate alaturi de sotul sau.
-
Franz Ferdinand
Autor(i): Constantin Graur
Nr. pagini: 304 pagini
An: 2022
Editura: Paul Editions
Nu dam aici viata, mai mult sau mai putin romantata, a mostenitorului Franz Ferdinand, nici amanuntele dramei sangeroase, care, atat de naprasnic, i-a pus capat. Am incercat sa desprindem atmosfera in care a trait principele habsburgic, si care, fatalmente, i-a curmat actiunea. Caci atentatul – si mai cu seama reusita lui – este o intamplare: dar deznodamantul trebuia sa vina in orice caz, in ziua aceea sau in felul tragic de la Saraievo sau in alt fel – putea fi mai bland si chiar banal de tot dar de venit trebuia sa vina.
Austro-Ungaria infatisa un anahronism absurd. Nu conglomeratul de neamuri pricinuia tot raul. Oameni seriosi, oameni cumpaniti si pracfici, pe care nicio himera nu i-a bantuit vreodata, au crezut – si cred – in putinta statelor unite ale Europei, a tuturor statelor Europei. Cu atat mai viabila, prin urmare, trebuia sa fie alcatuirea care sub numele de Austria – apoi Austro-Ungaria – exista de atatea veacuri, infatisand inlauntru o bogata viata economica si un intens focar de cultura, iar in afara un factor diplomatic si militar hotarator in destinele lumii. Cum s-a putut prabusi intr-o singura clipa aceasta putere formidabila? Caci, virtualmente, totul s-a produs intr-o clipa: aceea in care un singur glonte, al lui Prinkip, a patruns in corpul unui singur om, al lul Franz Ferdinand. -
Grigoraș Dinicu și Bucureștii lăutarilor de altădată
Autor(i): George Sbârcea
Nr. pagini: 256
An: 2023
Editura: Paul Editions
Autorul acestei reconstituiri biografice l-a cunoscut pe Grigoraş Dinicu, care i-a cântat la radio şi în activitatea sa de local câteva din compoziţiile proprii.
Acest lucru l-a apropiat de marele violonist şi lăutar, cu care a avut, între anii 1935 şi 1943, mai multe convorbiri despre subiecte de artă şi aspecte ale lăutăriei moderne, reţinute şi folosite, în parte, în povestea vieţii lui.
A fost aleasă forma povestirii, şi nu aceea a monografiei muzicografice, pentru evocarea împrejurărilor de viaţă şi a artei lui Grigoraş Dinicu, ultimul dintre marii lăutari români de tip vechi, în acelaşi timp însă şi precursorul muzicanţilor-lăutari de concepţie mai evoluată, instruiţi şi deveniţi muzicieni culţi, care fac legătura între două epoci şi două mentalităţi, indicând prin pilda activităţii lor căile de urmat, în lumea de azi, de către membrii unei bresle cu străvechi şi profunde rădăcini în cultura artistică naţională. Pentru o cât mai mare autenticitate, autorul a interogat, timp de câţiva ani, numeroşi muzicieni sau numai melomani, care l-au auzit pe Grigoraş Dinicu cântând şi au colaborat cu el, uneori, fiind astfel în măsură să dea relaţii preţioase, deşi unele dintre ele contradictorii, despre viaţa, opiniile, manifestările şi arta lui. Cu toate contradicţiile, privind îndeosebi datele calendaristice, toţi au fost unanimi în admiraţia lor fără limită faţă de arta marelui vrăjitor al strunelor şi faţă de felul cum el a stat mereu în serviciul muzicii, al bunului gust artistic, al difuzării cântecului şi jocului popular.
-
În lumea celor răi. Crime, jafuri, erori judiciare
Autor(i): Puiu Alexandrescu
Nr. pagini: 288 pagini
An: 2022
Editura: Paul Editions
Revad, revad mereu, aceasta oribila lume a raului; si cititorii o vor vedea si ei de aproape, in povestirile ce urmeaza, si ma revad pe mine luptand o intreaga viata, in mijlocul micii mele armate de vanatori de hoti, vesnic la panda, vesnic asteptand calea fiarei cu chip de om, ce trebuie sa se iveasca de undeva, sau urmarind-o prin drumurile intortochiate prin care se refugiaza catre vizuinile ei salvatoare.
Pornirile rele, pornirea de a ucide, de a maltrata, de a fura, de a minti si a insela, de a jefui, de a face altuia tot ce nu i-ar placea sa-i faca altul lui, sunt uneori innascute in om, mostenite odata cu sangele stramosilor lui. Sunt adormite la unii de o educatie ingrijita, sunt anevoie stapanite de altii cu sisteme nervoase usor de iritat, sunt ascutite la foarte multi de lipsa unei educatii si de contactele rele sau de alte conditii de viata nenorocite. Sunt trezite cateodata brusc de imprejurari neprevazute, sunt trezite alteori cu incetul, metodic, cultivate si perfectionate, fie de intreg ansamblul vietii sociale, fie de scrieri anume alcatuite, cum sunt brosurile de propaganda ale anarhistilor si ale altor teroristi. In marea majoritate a cazurilor, insa, criminaiii si hotii pasesc pe nenorocitele lor cai din primii ani de copilarie, din acele momente cand creierul n-are nici un amestec in actiune, mica vietate omeneasca ascultand numai de instinctele sale.
Citind povestirile din lucrarea de fata, cititorul va face de altminteri singur aceste constatari, si multe altele inca, si se va putea incredinta ca hotia si criminalitatea, pentru a fi starpite, nu e nevoie numai de o politie vigilenta, de o justitie foarte bine cumpanita, de inchisori cu totul altfel organizate, ci mai ales este nevoie de o conlucrare rodnica a intregii societati, care nu va putea fi in siguranta cata vreme nu se va supraveghea singura, incepand de la educatia copiilor in familie si in scoli, si terminand cu inaltarea morala a vietii largi sociale, economice, cetatenesti. Si daca aceasta scriere va indruma cat de putin spiritul public pe o asemenea cale, scopul publicarii ei va fi atins. -
Inegalabilul Davila
Nr. pagini: 379 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Leurdeni, 5 septembrie 1929
Din scrisoarea d-rului Angelescu, fost elev al lui Davila, d-nei Elena Perticari-Davila
Am cunoscut pe dr. Davila de o activitate extraordinară. Venea la Spitalul Militar unde era școala, fix la ora 6 dimineața. Primea raportul de tot ceea ce se petrecuse în spital în cursul celor 24 de ore în urmă, inspecta repede ce avea de inspectat și cu o privire ageră, pătrunzătoare, vedea toate neajunsurile. A doua zi controla iară dacă nu se îndreptase greșala, pedepsea cu arest pe cel vinovat.
După ce inspecta Spitalul Militar, pleca la inspecția spitalelor civile.
De notat că generalul Davila venea de la Cotroceni unde locuia, călare iarna pe ger de crăpau pietrele și pe viscole de nu-ți venea să ieși din casă. Mergea totdeauna grăbit, ca un meteor, cu calul în trap mare și cu ordonanța tot călare, care de abia se ținea în urma fenomenalului Davila.
El aduna pe elevii Școlii de Medicină și îi îndemna să fie muncitori, harnici și să învețe bine, ca în școlile noastre să vină bulgarii și sârbii astfel ca România să devină Belgia Orientului.
Îmi amintesc că vorbea cu atâta inimă, încât îl podideau lacrimile și trebuia să se oprească. Spunea elevilor săi să meargă când vor deveni doctori, de preferință în căsuța țăranului și să se silească ca să nu mai fie nevoie de medici străini în țară. Mulți din generația de atunci au făcut un adevărat apostolat din medicină, după sfaturile marelui Davila.
El iubea România, patria sa adoptivă, cu un patriotism neîntrecut. Era foarte filantrop, de aceea nu a lăsat avere după el.
Pe dată ce m-am înapoiat de la Turin ca doctor, m-a numit doctor recrutor la Câmpulung. Era prima recrutare care s-a făcut de medicii militari.
Davila ne recomanda să fim cinstiți și să nu ne lăsăm să fim mituiți. L-am ascultat cu multă religiozitate. Știind că eu aveam lipsă de bani, ne-a dus pe mine și pe dr. Zaharia Petrescu cu diligența până la Golești, unde am poposit o noapte.
Davila, de se oprea prin sate, chema copiii de prin apropiere îi mângâia și le dădea bani, totdeauna zicându-le: «băiețele mele».
În rezumat, marele, uriașul Davila a fost un mare român pe care nimeni nu-l va egala multă vreme.
(ss) DR. ANGELESCU
-
Însemnări zilnice, volumul 1. 2 februarie – 31 decembrie 1936. Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 400 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Cu acest volum deschidem un nou ciclu din scrierile politice ale lui Constantin Argetoianu. Însemnările Zilnice ale sale acoperă o perioadă de un deceniu și însumează mii de file, care se vor regăsi în cele 10 volume. Aceste însemnări cuprind date și evenimente al căror martor ocular a fost și sunt desprinse din cotidian și puse direct pe hârtie. Atunci când o informație se dovedește a fi greșită, pe parcurs autorul o corectează. Din știri, mai mult sau mai puțin comentate, din conversații, audiențe, vizite se încheagă imaginea vieții politice din perioada 1935-1944. Este o mare bucurie să ne reîntâlnim cu scrierile lui Constantin Argetoianu, mustind de patimă sau partizanat politic, ori cu pișcăturile adresate unor însemnaste personalități ale timpului său. Pentru toate aceste minunate narațiuni, dialoguri, portrete, descrieri să-i mulțumim marelui scriitor politic al carui spirit bântuie în căutarea crucii pe câmpurile Sighetului.
-
Însemnări zilnice, Volumul 10 Partea I – 1 ianuarie – 11 iunie 1942 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 352 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Aceste însemnări cuprind date și evenimente al căror martor ocular a fost și sunt desprinse din cotidian și puse direct pe hârtie. Atunci când o informație se dovedește a fi greșită, pe parcurs autorul o corectează. Din știri, mai mult sau mai puțin comentate, din conversații, audiențe, vizite se încheagă imaginea vieții politice din perioada 1935-1944.
Este o mare bucurie să ne reîntâlnim cu scrierile lui Constantin Argetoianu, mustind de patimă sau partizanat politic, ori cu pișcăturile adresate unor însemnaste personalități ale timpului său. Pentru toate aceste minunate narațiuni, dialoguri, portrete, descrieri să-i mulțumim marelui scriitor politic al carui spirit bântuie în căutarea crucii pe câmpurile Sighetului.
-
Însemnări zilnice, Volumul 10 Partea II. 12 iunie – 20 noiembrie 1942. 1 ianuarie – 1 februarie 1944. 30 martie – 22 aprilie 1944 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 304 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Aceste însemnări cuprind date și evenimente al căror martor ocular a fost și sunt desprinse din cotidian și puse direct pe hârtie. Atunci când o informație se dovedește a fi greșită, pe parcurs autorul o corectează. Din știri, mai mult sau mai puțin comentate, din conversații, audiențe, vizite se încheagă imaginea vieții politice din perioada 1935-1944.
Este o mare bucurie să ne reîntâlnim cu scrierile lui Constantin Argetoianu, mustind de patimă sau partizanat politic, ori cu pișcăturile adresate unor însemnaste personalități ale timpului său. Pentru toate aceste minunate narațiuni, dialoguri, portrete, descrieri să-i mulțumim marelui scriitor politic al carui spirit bântuie în căutarea crucii pe câmpurile Sighetului.
-
Însemnări zilnice, Volumul 3. 1 iulie – 31 decembrie, 1937 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 312 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Între 1 iulie și 31 decembrie 1937, notele unui renumit scriitor politic au fost redactate pe fondul unui climat internațional încordat. În acea perioadă, în Franța, politica implementată de „Frontul Popular” a generat inflație, deprecierea monedei și introducerea unor noi taxe.
-
Însemnări zilnice, Volumul 4. 1 ianuarie-30 iunie 1938 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 368 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Cu acest volum al IV-lea începem editarea ineditelor Însemnări Zilnice din anul 1938 ale lui Constantin Argetoianu. Materia fiind densă, și anul 1938 l-am secționat în două volume. Cel de față cuprinde perioada 1 ianuarie – 30 iunie 1938.
Argetoianu continuă în primele două luni ale anului să zugrăvească viața politică românească din timpul scurtei guvernări a lui Octavian Goga. Sunt notate cu de-amănuntul scenariile regale care au făcut posibilă guvernarea respectivă. În cadrul Guvernului certurile se ţineau lant, între gogişti şi cuzişti, ambele tabere componente ale Partidului Naţional Creştin adus pe nepusă masă la putere.
-
Însemnări zilnice, Volumul 5. 1 iulie-31 decembrie 1938 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 320 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Cel de al V-lea volum din însemnările Zilnice ale lui Constantin Argetoianu însumează cea de a doua parte a anului 1938 (1 iulie-31 decembrie).
Din punctul de vedere al politicii interne, evenimentele se circumscriu în parametri regimului de dictatură regală instituită în februarie 1938. -
Însemnări zilnice, Volumul 6 – 1 ianuarie – 30 iunie 1939 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 384 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Inainte de a intra in sala, Regele a chemat in salonul de alaturi cativa ministri si i-a decorat. Celor noi, de curand, si celor care aveau deja Steaua Romaniei clasa I nu le-a dat nimic. Lui Ghelmegeanu, lui Andrei, lui Ralea, generalului Marinescu si lui Colan, care n-aveau Cordon, le-a dat pe al Coroanei, lui Calinescu, lui Mitita Constantinescu si lui Iamandi, care aveau deja Cordonul Coroanei, le-a dat Cordonul cel mic al Stelei (clasa I).
-
Însemnări zilnice, Volumul 7 – 1 iulie – 22 noiembrie 1939 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 320 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Cel de al VII-lea volum din Însemnările Zilnice ale lui Constantin Argetoianu cuprinde perioada 1 iulie – 22 noiembrie 1939. În zilele de 23-25 noiembrie n-a consemnat niciun eveniment – fiind afectat
de modul cam brusc în care Regele Carol al II-lea l-a înlocuit la preşedinţia Consiliului de Miniştri. Caietul manuscris care cuprinde perioada 26 noiembrie – 31 decembrie 1939, a fost rătăcit. Sperăm ca în curând să intrăm în posesia unor caiete cu însemnările lui Argetoianu care mai lipsesc și pe care să le asezăm alături de celelalte care alcătuiesc arhiva memorialistică a marelui scriitor politic. În Anexă la acest volum este şi o parte a Însemnărilor Zilnice din perioada 17 august – 22 decembrie 1936 care lipsea și care a fost descoperită ulterior.
-
Însemnări zilnice, Volumul 8 – 1 ianuarie – 21 iulie și 25 octombrie – 31 decembrie 1940 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 448 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Însemnările Zilnice ale sale acoperă o perioadă de un deceniu și însumează mii de file, care se vor regăsi în cele 10 volume. Aceste însemnări cuprind date și evenimente al căror martor ocular a fost și sunt desprinse din cotidian și puse direct pe hârtie. Atunci când o informație se dovedește a fi greșită, pe parcurs autorul o corectează. Din știri, mai mult sau mai puțin comentate, din conversații, audiențe, vizite se încheagă imaginea vieții politice din perioada 1935-1944. Este o mare bucurie să ne reîntâlnim cu scrierile lui Constantin Argetoianu, mustind de patimă sau partizanat politic, ori cu pișcăturile adresate unor însemnaste personalități ale timpului său. Pentru toate aceste minunate narațiuni, dialoguri, portrete, descrieri să-i mulțumim marelui scriitor politic al carui spirit bântuie în căutarea crucii pe câmpurile Sighetului.
-
Însemnări zilnice, Volumul 9 – 21 aprilie – 31 decembrie 1941 – Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 496 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Aceste insemnari cuprind date si evenimente al caror martor ocular a fost si sunt desprinse din cotidian si puse direct pe hartie. Atunci cand o informatie se dovedeste a fi gresita, pe parcurs autorul o corecteaza. Din stiri, mai mult sau mai putin comentate, din conversatii, audiente, vizite se incheaga imaginea
vietii politice din perioada 1935-1944. Este o mare bucurie sa ne reintalnim cu scrierile lui Constantin Argetoianu, mustind de patima sau partizanat politic, ori cu piscaturile adresate unor insemnate personalitati ale timpului sau.
Pentru toate aceste minunate naratiuni, dialoguri, portrete, descrieri sa-i multumim marelui scriitor politic al carui spirit bantuie in cautarea crucii pe campurile Sighetului. -
Însemnări zilnice, Volumul II. 1 ianuarie – 30 iunie 1937. Constantin Argetoianu
Autor: Constantin Argetoianu
Nr. pagini: 400 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
În acest al doilea volum al Însemnărilor Zilnice, Constantin Argetoianu ne introduce într-o sumedenie de subiecte, care de care mai interesante, cum ar fi: problemele Cabinetului Tătărescu – cu formule noi de guvernare și remanieri surprinzătoare –, scandaluri provocate de afacerile oneroase ale reprezentanților Puterii și Opoziției, precum și picanterii din culisele Palatului regal. Nu este trecută cu vedere nici ascensiunea Gărzii de Fier și incidentul diplomatic prilejuit de înmormântarea liderilor legionari Moța și Marin. Un loc de seamă ocupă și lumea culturală cu portretele lui George Enescu, Lucian Blaga, Martha Bibescu sau George Georgescu. Fără această operă-fluviu a fermecătorului Constantin Argetoianu istoria noastră politică ar fi rămas infinit mai săracă.
-
Însemnările unui belfer
Autor: Joachim Botez
Nr. pagini: 307 pagini
An: 2024
Editura: Paul Editions
Joachim Botez este un scriitor puţin cunoscut, mult prea puţin dacă ţinem cont de valoarea sa culturală. A fost un scriitor-călător, un „vagabond”, pornit în lume dintr-un sat de pe malul Bistricioarei. A părăsit locurile natale în urma unui incendiu al casei părinteşti, familia sa mutându-se la Bucureşti, unde Joachim studiază inclusiv la Liceul „Cantemir Vodă”, pe care îl părăseşte însă, devenind învăţător suplinitor în comune din jurul Bucureştiului. O scurtă perioadă a fost „gardian mâzgălitor de catastife la Închisoarea Văcăreşti”.
După ce a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti îl găsim profesor la Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, dar şi la alte licee din ţară: la Piteşti, Mizil, Buzău, Olteniţa sau Suceava. Între cele mai importante scrieri ale lui sunt „Însemnările unui belfer”, (apărută pentru prima data în două volume), cu această carte reţinând atenţia criticilor literari Pompiliu Constantinescu şi Eugen Lovinescu (ultimul îl considera „mare prozator în devenire”), apoi publică „Schiţe şi însemnări din şcoala de ieri şi de azi”; „După o jumătate de veac”; „De azi şi de demult”; „Prin Bucureşti odinioară şi astăzi” şi mai multe traduceri.
„Însemnările unui belfer”, este o serie de povestiri cu tentă memorialistică, uneori nostalgice, alteori cu umor, unde deschizând poarta neuitării, autorul ne îndeamnă să-l întovărășim, să cunoaștem locurile și oamenii, cu bunele și relele lor, care i-au ieșit în cale în călătoria sa în „această lume vremelnică“.
-
Istoria Artei. Volumul I
Autor(i): HENDRIK VAN LOON
Nr. pagini: 300 pagini
An: 2022
Editura: Paul Editions
Acesta carte a fost scrisa de Van Loon cu scopul de a oferi acelor cititori care n-au avut niciodata, pana acum ocazia de a se ocupa de studiul artei in general, posibilitatea de a intelege si iubi ceea ce a rezistat timpurilor in domeniul picturii, sculpturii si arhitecturii, in muzica si teatru precum si in domeniul asa- numitelor arte minore, de la inceputul veacurilor pana aproape de zilele noastre.
-
Istoria Artei. Volumul II
Autor(i): HENDRIK VAN LOON
Nr. pagini: 320 pagini
An: 2019
Editura: Paul Editions
N-am scris cartea aceasta cu scopul de a aduce informatii, pentru ca faptele pe care le amintesc in ea poate sunt cunoscute de mult si se gasesc in lucrarile care trateaza despre arhitectura, pictura sau muzica. Eu m am marginit doar sa le adun la un loc, pentru a-l face pe cititor sa inteleaga universalitatea care sta la baza artelor.
-
Istoria Biblică a Noului Testament
Autor: Alexandru P. Lopuhin
Nr. pagini: 368
An: 2024
Editura: Paul Editions
Primul volum aduce în prim-plan evenimentele și învățăturile esențiale din perioada care cuprinde nașterea lui Hristos până la botezul Domnului. Cele 26 de capitole incluse în acest volum oferă o perspectivă amplă asupra contextului istoric și religios în care s-au petrecut aceste evenimente fundamentale pentru creștinism. „Cu volumul de faţă începem Noul Testament al Istoriei Biblice. Nu ne vom apuca să spunem câtă vreme ne-a cerut această ediţie şi câtă muncă, pentru că vremea este dar de la Dumnezeu, iar munca este datoria noastră…. terminând această operă a noastră, noi dorim numai un singur lucru, ca toţi cititorii noştri, şi cei binedispuşi, şi cei duşmănoşi, să se refere către ea cu acel duh creştinesc de indulgenţă şi sinceritate, care este condiţia primă şi indispensabilă de preţuire dreaptă a muncii altuia.” A.L. 11 iunie, 1894 S.Peterzburg